Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


6 - = 1
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Preoții greco-catolici ai Unirii (prima parte)

 
Preoții greco-catolici ai Unirii (prima parte)
  • 20 Noi 2018
  • 522

 

Redacţia e-communio.ro vă prezintă în perioada premergătoare Centenarului Marii Uniri biografiile preoţilor greco-catolici din teritoriul Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş, participanţi în calitate de delegaţi la semnarea actului de la 1 decembrie 1918.

Pr. Florin Gheorghiu

 

ANDREŞAN EMIL

Originar din satul Urca (Cluj), a studiat teologia la  Blaj şi dreptul canonic la Budapesta. Hirotonit preot a activat în parohiile Grebenişu de Câmpie, Sântana de Mureş şi Băla. A participat la Marea Unire ca delegat supleant din partea cercului electoral Reghin. După 1 decembrie 1918 a fost ales senator în Parlamentul României. A fost decorat cu ordinul Coroana României în grad de cavaler. A murit la Gheja (Mureş) în anul 1945.

BARNA VICTOR

Născut în anul 1883, într-o familie de preoţi, Victor Barna a studiat la Blaj, fiind hirotonit preot după anul 1908. Numit în parohia Jidvei a activat până în anul 1920. În anul 1918, în noiembrie, a fost ales ca delegat la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia.  După Unire fost ales deputat de Târnava Mică, în primul Parlament al României Mari. Din 1920 a fost numit preot în Bicazu Ardelean unde a activat pînă în anul 1943. În timpul ocupaţiei hortiste pentru activitatea sa este arestat şi întemniţat la Budapesta. Eliberat în anul 1945 ajunge la Arad unde moare in 25 ianuarie 1945. Este înmormântat în Arad, osemintele sale fiind mutate la Blaj în anul 1981.

BERBECAR MUNTENESCU VASILE

Născut în anul 1858 în satul Fântâniţa, com. Miceştii de Câmpie (jud. Bistriţa-Năsăud) a studiat la şcoala primară în Fântâniţa, clasele secundare la Blaj (1869-1877) şi  Teologia la Blaj (1877-1881). A funcţionat un an învăţător în Tulgheş după care a fost  hirotonit preot activând în parohia Dateş (1882- 1903). Din anul 1903 a fost numit preot în Solovăstru (lângă Reghin) unde construieşte şcoala, biserica şi casa parohială.  În timpul războiului pentru activitatea sa este arestat şi deportat la Fertőmegyes. Eliberat în mai 1918, revine în fruntea sătenilor şi a celor de pe Valea Gurghiului, în acţiunea românilor pentru Marea Unire, fiind reprezentantul lor în Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Se pensionează în 1938. După Dictatul de la Viena se refugiază şi  moare în anul 1942 la Târnăveni. Colaborator la publicaţiile Familia, Amicul familiei (Gherla), Preotul român (Gherla), Tribuna (Sibiu), Rândunica (Sibiu), Unirea (Blaj), Foaia poporului (Sibiu), Minerva, Almanachul (Cluj), Revista ilustrată (Bistriţa), Drapelul (Lugoj), Ogorul ş.a. Au rămas în manuscris 4 volume de poezii (cca.300), piesa de teatru Lăudăroşii. La Marea Unire a participat din partea Cercul electoral Gorneşti.

BORZA ALEXANDRU

Absolvent de teologie la Budapesta, specializat în ştiinţe naturale şi apoi profesor Liceul Sfântul Vasile cel Mare din Blaj din anul 1911, Alexandru Borza reorganizează gradina botanică şi muzeul Liceului, întemeiază cercetăşia şi reorganizează Universitatea Populară. În anul 1918 a fost ales secretar al Consiliului Naţional din Blaj dar  a participat la Marea Unire în calitate de delegat al Casinei române. La Alba-Iulia a fost responsabil cu primirea delegaţiilor participante. După Unire se stabileşte la Cluj unde întemeiază Grădina Botanică ce îi poartă numele. La iniţiativa sa a fost înfiinţat Parcul Naţional Retezat. Renumitul profesor a activat şi în plan teologic, fiind preşedintele AGRU din Eparhia de Cluj-Gherla şi protopop onorar al Clujului.

 

BOTA POP ENEA

Preotul Bota Pop Enea, originar din Năsăud (născut în 22 martie 1875), a activat în parohiile Şard, Sebeş şi Luduş. A participat la Marea Unire în calitate de delegat al Protopopiatului greco-catolic Luduş. După 1918 a fost senator şi Preşedinte al Consiliului Judeţean Turda. Pentru întreaga sa activitate a fost distins cu Crucea de Merit clasa I și Medalia Răsplata Muncii pentru Biserică clasa a II-a. S-a pensionat în anul 1945 și s-a mutat la Turda.

 

 

Știri din aceeași categorie