”Nu vă fie teamă să semănați fără a vedea imediat roadele. Semănatul ține de voi, creșterea ține de Dumnezeu. Nici un gest săvârșit în numele lui Cristos nu este zadarnic”: a spus papa Leon al XIV-lea primind joi, 3 septembrie a.c., membrii Conferinței episcopilor latini din regiunile arabe.
Este vorba de Biserici care, a subliniat papa, cunosc experiența martiriului, precum sora Leonella Sgorbati, beatificată în 2018, ori grupul de călugărițe ale Maicii Tereza din Yemen, dar și numeroși preoți, persoane consacrate și credincioși laici din Yemen, Irak, Siria și din alte țări. ”Numele lor poate nu sunt cunoscute de lume, dar sunt bine știute de Dumnezeu”, a remarcat pontiful. ”Fidelitatea lor față de Evanghelie rămâne o lumină pentru comunitățile voastre și un îndemn de a nu ceda în fața temerii ori a resemnării”.
”Nu vă fie teamă de micimea voastră”, a reluat Sfântul Părinte. ”Fecunditatea Bisericii nu se măsoară după numere, structuri ori resurse, ci după fidelitatea față de Evanghelie. O comunitate mică, dacă este înrădăcinată în Cristos, poate fi o prezență prețioasă: nu pentru că urmărește puterea, ci pentru că slujește; nu pentru că se impune, ci pentru că dă mărturie; nu pentru că răspunde cu violență la violență, ci pentru că îi opune forța iubirii. În inima unor societăți marcate de conflicte și dezbinări, comunitățile voastre să arate că este posibil a trăi, a sluji și a spera împreună”.
Trecând prin situații de urgență, a fost îndemnul papei, ”să nu pierdeți din vedere esențialul misiunii Bisericii: vestirea Evangheliei, rugăciunea, sacramentele și formarea creștină. O Biserică ce slujește trebuie să fie mai întâi de toate o Biserică ce se roagă, ascultă Cuvântul și trăiește din sacramente”. Îngrijirea pastorală a familiilor și a tinerilor, susținerea migranților, dar și comuniunea dintre Biserici și diferitele rituri au fost principalele priorități pastorale evidențiate de Leon al XIV-lea pentru episcopii latini din regiunile arabe. ”Varietatea tradițiilor creștine este o bogăție de trăit în unitate. Din această comuniune se naște un dialog sincer cu celelalte comunități creștine, cu musulmanii și cu diferitele tradiții religioase. A dialoga nu înseamnă a renunța la propria identitate, ci a o trăi fără teama întâlnirii cu ceilalți. Acolo unde războiul a semănat neîncrederea, orice gest de stimă, colaborare și respect poate deveni un pas către reconciliere și pace”.
”Misiunea voastră”, a spus papa la finalul discursului, ”nu constă doar în păstrarea unei prezențe creștine, ci în a-L face prezent pe Cristos: vestiți-L în Cuvânt, celebrați-L în sacramente, întâlniți-L în rugăciune și recunoașteți-L în cei săraci, suferinzi, migranți și în orice persoană aflată în grijile voastre. Nu sunteți chemați să rezolvați toate problemele din țările voastre, ci să fiți credincioși Evangheliei și poporului care v-a fost încredințat. Nu căutați mai presus de toate succesul ori recunoașterea, căutați fidelitatea. Fiți o voce de adevăr, justiție și pace, oameni de rugăciune, păstori de suflete apropiați de oamenii voștri, artizani de reconciliere și mărturisitori de milostivire. Nu vă fie teamă să semănați fără a vedea imediat roadele. Semănatul ține de voi, creșterea ține de Dumnezeu. Niciun gest săvârșit în numele lui Cristos nu este zadarnic: o rugăciune, un cuvânt de consolare, o familie însoțită, un copil educat la credință, un sărac primit sunt semințe ale unui viitor nou”.
