Ambasadorii Japoniei și Marii Britanii, monseniorul Ioan Robu, Preasfinția Sa Mihai Frățilă, Mihai Șora și Constantin Bălăceanu-Stolnici au semnat marți, alături de zeci de români și străini, în cărțile de condoleanțe deschise la Palatul Regal și la Palatul Elisabeta în memoria Reginei Ana.
Prezent la Palatul Elisabeta pentru a semna în cartea de condoleanțe, ambasadorul Marii Britanii în România, Paul Brummell, a subliniat că țara sa este alături de Familia Regală.
"Sunt profund îndurerat de moartea Majestății Sale Regina Ana a României. Regina Ana a fost alături de Majestatea Sa Regele Mihai al României într-o perioadă lungă și foarte dificilă de exil forțat. Majestatea Sa a fost întotdeauna un susținător al României și apropiată țărilor Europei de Vest, inclusiv Marii Britanii. În această perioadă dificilă suntem alături de Majestatea Sa Regele Mihai și Casa Regală a României", a spus Paul Brummell.
Ambasadorul Japoniei în România, Kisaburo Ishii, a lăsat un mesaj Familiei Regale, dar și în cartea de condoleanțe de la Palatul Regal.
Și reprezentanți ai Crucii Roșii au depus o coroană de flori la Palatul Elisabeta. Ei au amintit cu acest prilej că Regina Ana a fost voluntar de Cruce Roșie.
Tot la Palatul Elisabeta a semnat în cartea de condoleanțe și Simina Mezincescu, fostul purtător de cuvânt al Casei Regale. La ieșirea din palat, fiica sa, care o însoțea, a rugat presa să înțeleagă că mama nu poate să dea declarații, dat fiind faptul că starea de durere pe care o resimte în urma morții Reginei Ana este foarte mare. În prezent, Simina Mezincescu deține funcția onorifică de șefă de protocol a Casei Regale.
Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, prezent la Palatul Elisabeta, a evocat personalitatea Reginei Ana: "A fost un exemplu de soție, un exemplu de mamă și probabil că, dacă ar fi fost pe tron, ar fi fost și un exemplu de regină. Noi am avut noroc de regine mari". El a afirmat că Regina Ana avea totdeauna modestia adevăratei aristocrații.
Arhiepiscopul romano-catolic de București, monseniorul Ioan Robu, a semnat în cartea de condoleanțe deschisă la Palatul Regal. El a spus că a cunoscut-o pe Regina Ana la Catedrala Sfântul Iosif, unde aceasta a participat la Sfânta Liturghie de duminică.
"De Regină îmi amintesc că, de câteva ori, a fost la Catedrala Sfântul Iosif pentru a participa la Sfânta Liturghie de duminica. Aici este, de fapt, punctul cel mai plin de emoție pentru mine, fiindcă am văzut-o stând în Catedrală, neînsoțită de nimeni, fără niciun protocol, ca oricare credincios și de fapt acest lucru a fost pentru mine ca o revelație în sensul că, prin felul ei de a se prezenta în biserică, ne-a arătat cum a fost toată viața. A fost simplă, retrasă, dar dreaptă, cu o demnitate extraordinară. Ne pare rău că a plecat dintre noi, dar o însoțim cu rugăciunea noastră și cu afecțiunea noastră. Ne rugăm pentru ea ca Dumnezeu să-i dea odihna cea veșnică și lumina fără de sfârșit, iar celor care sunt triști pentru plecarea ei să le dăruiască Dumnezeu mângâiere și speranță", a spus monseniorul Ioan Robu.
Tot la Palatul Regal a venit și Episcopul Bisericii greco-catolice din București, Mihai Frățilă, care a spus că personalitatea Reginei Ana "nu lasă spații comentariilor de niciun fel".
"Cuvintele sunt un pic de prisos, fiindcă o personalitate de această statură nu lasă spații comentariilor de niciun fel și exprimă această lecție pe care noi românii ar trebui să o învățăm și la care avem întotdeauna nevoia să subscriem — persoanele trebuie apreciate întotdeauna în timpul vieții și după ce trec dincolo trebuie să avem aceeași gratitudine și același respect pe care îl dăm cu adevărat marilor personalități", a spus episcopul, precizând că Regina Ana "înseamnă acel colț de Românie trăită în exil cu aspirația pentru libertate și pentru acel dram de normalitate de la care am fost privați atât de mult".
Directorul Institutului de Istoria Artei, Adrian-Silvan Ionescu, a afirmat că a cunoscut-o pe Regina Ana, dar, din păcate, nu atât de mult pe cât și-ar fi dorit.
"Am cunoscut-o pe Regina Ana, nu într-atât cât mi-aș fi dorit. (...) Aspectul general, căldura, frumusețea interioară și exterioară aveau ceva de mamă și, în plus, o persoană care dă naștere la atâtea fete trebuie să fie o foarte bună mamă. Lucrul acesta se simțea în privirea ei, în ochii ei, în zâmbetul ei, în căldura care te înconjura în momentul în care te vedea. Pentru România, din păcate, Regina Ana nu a însemnat foarte mult (...) pentru că ea practic a apărut în conștiința națională după 1990. Este greu ca un popor care a fost îndoctrinat aproape 50 de ani că regalitatea este o monstruozitate, că regele este un criminal, că regele este un om hapsân care a plecat cu bogățiile țării să poată accepta din nou această instituție care este foarte importantă pentru formarea noastră, pentru ființa noastră românească", a afirmat Adrian-Silvan Ionescu.
"Regina noastră Ana a plecat într-o stea și de acolo ne veghează cu bunătatea ei. Voi veni și când va fi depusă în Sala tronului. Voi pleca și la Sinaia. Din spusele mamei, știu că am venit aici la Palat când aveam 2-3 ani și Regele Mihai m-a mângâiat pe cap. Bunicul meu, austriac, a fost intendent la Palat", a mărturisit un pensionar septuagenar.
O fostă profesoară a precizat că a dorit să scrie în cartea de condoleanțe în semn de recunoștință "pentru tot ce a făcut Familia Regală pentru societatea românească".
În cartea de condoleanțe de la Palatul Regal au lăsat scurte mesaje mai mulți turiști.
"Sunt în vizită în România pentru o săptămână. Ieri am aflat de moartea Reginei. Am venit aici ca să transmit condoleanțe românilor și Familiei Regale", a spus un turist din Moscova.
O parte dintre cei care au lăsat mesaje de condoleanțe și-au exprimat opțiunea pentru monarhie. "Dacă azi ar fi referendum aș pune ștampila pe monarhie", a afirmat un bărbat.
Flori și candele au fost depuse în fața Palatului Regal, lângă gard, în dreptul fotografiei Reginei Ana, parte a expoziției "150 de ani de la instaurarea monarhiei constituționale în România". Un ultim omagiu a fost adus reginei de Federația Sindicatelor din Administrația Locală care a depus o coroană de flori.
Regina Ana a României a murit, luni, într-un spital din Elveția. Începând de marți, cărți de condoleanțe au fost deschise simultan la Castelul Peleș, la Palatul Regal din Calea Victoriei și la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziția publicului timp de 40 de zile de la data decesului.
AGERPRES/(AS — autori: Livia Popescu, Florentina Peia, Daniel Florea, Petronius Craiu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruștei)
