Decât să renunțăm la internet în perioada Postului, ce-ați zice dacă am învăța să-l folosim într-un mod adecvat spiritual?
De Melinda Selmys
Fii conștient de comportamentul tău on-line. Acel loc are ca scop îmbunătățirea imaginii tale...lăsându-le altora un sentiment negativ? Critici pe cineva doar pentru că ești supărat și vrei să-i umilești pe alții?
Multe persoane, conștiente de faptul că lumea on-line oferă multe ocazii de-a păcătui, renunță la rețelele de socializare în perioada Postului Mare, îndepărtându-se de tentația reprezentată de discuții fără noimă, indiscreții, voyerism, lauda de sine, căutarea atenției, sarcasm. E cunoscut faptul că lipsa de vizibilitate și responsabilitate de pe Internet crește riscul ca din noi să iasă la suprafață ce avem mai rău.
Să ne retragem timp de 40 de zile ar putea să fie o pauză spirituală necesară, dar dacă revenim la aceleași obiceiuri la ce ar folosi? Pentru cultivarea obiceiurilor bune, putem să învățăm să folosim Internetul în practicarea virtuților, făcând opere de milostivire spirituală.
”Să înveți pe cei neștiutori”: De cele mai multe ori, când se dau sfaturi creștine on-line, lipsește umilința și caritatea. Pe rețelele de socializare e posibil să nu cunoști persoana cu care vorbești, sau să nu știi nimic despre viața ei. Dacă cineva nu e de acord cu noi, se poate întâmpla să știm ceva ce aceea persoană nu știe, dar e la fel de posibil ca o altă persoană să aibă informații de care noi nu dispunem. Dacă suntem deschiși să primim sfaturi, există și posibilitatea ca cei cu care vorbim să considere indicațiile noastre ca pe ceva prietenesc și nu ca pe un atac.
Să ne reamintim că ignoranța nu este un viciu de care să învinovățim sau să disprețuim, din această cauză nu trebuie să fim niciodată răi cu cei care pur și simplu sunt în afara subiectului. Oferiți informații respectuos pentru evitarea umilirii persoanei. Orice persoană e mult mai dispusă să primească indicații atunci când nu este tratată ca fiind mai puțin inteligentă.
”Sfătuirea celor îndoielnici”: Catolicii devotați confundă des dubiul cu dezaprobarea. Când cineva adresează o îndrebare onestă, trebuie să primească sfaturi, nu mustrări. Îndoielile de obicei sunt complexe, și implică o agitație intelectuală, emotivă și practică. Dacă o persoană exprimă o îndoială, trebuie să-i răspundem binevoitor, recunoscându-i validitatea sentimentelor sale și să abordăm reținerile sale cu blândețe. Dacă nu sunteți capabili să o faceți, s-ar putea să nu fiți persoana potrivită să-i dați sfaturi. Oferiți mai bine rugăciuni, confort sau poate o indicație spre cineva care ar putea să ajute. Dacă dați sfaturi, faceți-vă timp să ascultați cu adevărat, și încercați să fiți disponibili în continuare. Ideal ar fi să folosiți mesaje private pentru apărarea intimității persoanei.
„Mustrarea păcătoșilor”: Mustrarea pare să fie modalitatea cea mai pasională prin care creștinismul este practicat pe Internet, dar o singură dată am văzut că a dat roade bune. În acel caz, persoana care mustra arăta o compasiune și o atenție ieșite din comun simțite de persoana pe care o corecta, și era clar că persoana era deschisă să fie ghidată. Aceste condiții sunt îndeplinite rar în mediul on-line. E una din operele spirituale cele mai dificile, deoarece există mereu riscul moralismului, bădărăniei. În general, evitați să corectați pe cineva în public.
„Să aveți răbdare cu persoanele care vă supără”: Internetul este locul perfect unde puteți să întâlniți persoane care zic lucruri ce vă pot enerva. Puteți să fiți tentați să postați o insultă, o batjocură sau, în loc de toate acestea ați putea să ziceți o rugăciune pentru aceea persoană. Înainte de a posta orice, așteptați un minut și întrebați-vă dacă ați dori să primiți acel mesaj. Dacă nu e așa, ștergeți-l și mergeți mai departe.
„Iertați jignirile”: Computerele noastre pot să ne facă să uităm ușor că dincolo este o persoană reală care citește ceea ce scriem, și devenim ușor reci și insensibili. Rugăciunea lui Cristos pe Cruce, „Tată, iartă-i că nu știu ce fac”, este un răspuns perfect în fața unei astfel de tentații. Și în orice caz este important să nu dăruim iertarea ostentativ. Dacă o persoană zice că-i pare rău este potrivit să-i spunem ”Te iert”, altfel iertați-o în inima voastră.
„Consolarea celor triști”: Internetul este plin de persoane care caută o confirmare că nu sunt singuri. Poate să pară bizar, dar e cu adevărat ușor să tastăm ”Îmi place”, lucru care ar putea ajuta foarte mult. Este echivalentul on-line al zâmbetului, a unei vorbe blânde. Dacă unul din „prietenii” voștri e trist pe Twitter sau Facebook, gândiți-vă să-i trimiteți un mesaj privat și întrebați-l dacă se simte bine. Pregătiți-vă să oferiți din timpul vostru chiar dacă nu aveți soluții.
„Rugați-vă Domnului pentru cei vii și pentru cei morți”: Sunt multe și diferite moduri prin care putem folosi Internetul pentru rugăciune. Puteți să folosiți timpul vostru pentru sugestii de rugăciune. Ajută foarte mult dacă doriți să fiți de folos la corectarea unor obiceiuri care nu sunt bune. În loc să căutați ocazi pentru a discuta, lăuda, condamna sau orice alt lucru cu care să luptați, mai degrabă vedeți situațiile care au nevoie de vindecare și de milostivirea lui Dumnezeu.
Traducere: AMR
