"Mă bucur să pot celebra împreună cu voi, mulțumind Domnului pentru cei 170 de ani de evanghelizare pe aceste meleaguri din Guineea Ecuatorială. Este o ocazie propice pentru a ne aminti de tot binele pe care Domnul l-a săvârșit și, în același timp, doresc să-mi exprim recunoștința față de numeroșii misionari, misionare, preoți diecezani, catiheți și credincioși laici care și-au dedicat viața slujirii Evangheliei."
Gratitudinea față de evanghelizatorii care, întâmpinând așteptările, întrebările, frământările și rănile guineenilor au devenit "un semn al iubirii lui Dumnezeu" s-a aflat în centrul omiliei Sfintei Liturghii prezidată de Papa Leon al XIV-lea în bazilica "Neprihănita Zămislire" din Mongomo, în Guineea Ecuatorială, miercuri, 22 aprilie.
Amintind cuvintele rostite de sfântul papă Paul al VI-lea, la Kampala, în Uganda, pe 31 iulie 1969: Africani, voi sunteți, de acum înainte, propriii voștri misionari. Biserica lui Cristos este cu adevărat înrădăcinată în această țară binecuvântată” (Omilia de încheiere a Simpozionului Episcopilor din Africa, Kampala, Uganda, 31 iulie 1969), papa Leon a spus, cu privire la trecutul în care Guineea Ecuatorială a fost țară de misiune: "Este o istorie pe care nu o puteți uita, care, pe de o parte, vă leagă de Biserica apostolică și universală care v-a precedat și, pe de altă parte, v-a însoțit în a deveni voi înșivă protagoniștii vestirii Evangheliei și ai mărturiei de credință".
"În această perspectivă" – a continuat Sfântul Părinte în omilia rostită în limba spaniolă la bazilica "Neprihănita Zămislire" din Mongomo, în Guineea Ecuatorială – "sunteți chemați să continuați astăzi pe calea trasată de misionarii, de pastori și de laicii care v-au precedat. Fiecăruia dintre voi i se cere un angajament personal care să-i implice viața în întregime, astfel încât credința, celebrată într-un mod atât de festiv în comunitățile și în liturghiile voastre, să alimenteze activitățile caritabile pe care le faceți și responsabilitatea față de aproapele, în vederea promovării binelui tuturor."
Evidențiind că acest angajament necesită perseverență, efort, uneori sacrificiu, pontiful a explicat că o astfel de implicare reprezintă "semnul că suntem cu adevărat Biserica lui Cristos".
Făcând referire la prima lectură a liturgiei zilei, luată din Cartea Faptele Apostolilor, capitolul 8, care istorisește, în câteva versete, "cum o Biserică care vestește cu bucurie și fără teamă Evanghelia este și o Biserică care, tocmai din acest motiv, poate fi persecutată (cf. Faptele Apostolilor 8,1-8)", Sfântul Părinte a spus: "Însă, pe de altă parte, Cartea Faptelor Apostolilor ne spune că, în timp ce creștinii sunt nevoiți să fugă și se împrăștie, foarte mulți se apropie de Cuvântul Domnului și pot vedea cu ochii lor că cei bolnavi trupește și sufletește sunt vindecați: sunt semnele minunate ale prezenței lui Dumnezeu, care generează o mare bucurie în tot orașul (cf. vv. 6-8).
Astfel, frați și surori, chiar dacă situațiile personale, familiale și sociale pe care le trăim nu sunt întotdeauna favorabile, putem avea încredere în lucrarea Domnului, care face să încolțească sămânța bună a Împărăției Sale pe căi necunoscute nouă, chiar și atunci când totul în jurul nostru pare arid, și chiar și în momentele de întuneric. Cu această încredere, înrădăcinată mai mult în puterea iubirii Sale decât în meritele noastre, suntem chemați să rămânem fideli Evangheliei, să o vestim, să o trăim în plenitudine și să o mărturisim cu bucurie. Dumnezeu nu ne va lăsa fără semnele prezenței Sale și, încă o dată, așa cum ne-a spus Isus în Evanghelia pe care tocmai am ascultat-o, El va fi pentru noi pâinea vieții, care ne va sătura foamea (cf. In 6,35)."
Amintind motto-ul călătoriei apostolice în Guineea Ecuatorială – Cristos, lumina Guineei Ecuatoriale către un viitor plin de speranță – pontiful a îndemnat la reflecție asupra felului de foame care se simte în această țară, spunând: "există o foame de viitor, dar de un viitor care să fie animat de speranță, care să poată genera o nouă dreptate, care să poată aduce roade de pace și fraternitate. Și nu este vorba de un viitor necunoscut, pe care trebuie să-l așteptăm pasiv, ci de un viitor pe care chiar noi, cu harul lui Dumnezeu, suntem chemați să-l construim. Viitorul Guineei trece prin alegerile voastre; este încredințat simțului vostru de responsabilitate și angajamentului comun de a păstra viața și demnitatea fiecărei persoane.
Este necesar, așadar, ca toți botezații să se simtă implicați în opera de evanghelizare, să devină apostoli ai carității și mărturisitori ai unei noi umanități.
Este vorba de a lua parte, cu lumina și forța Evangheliei, la dezvoltarea integrală a acestei țări, la înnoirea ei, la transformarea ei. Sunt numeroase bogățiile naturale cu care Creatorul v-a înzestrat: vă îndemn să cooperați pentru ca acestea să fie o binecuvântare pentru toți".
Exprimându-și convingerea că "este nevoie de creștini care să ia în mâini destinul Guineei Ecuatoriale", Papa Leon a spus: "Fie ca Domnul să vă ajute să deveniți tot mai mult o societate în care fiecare, în funcție de responsabilitățile sale, să lucreze în slujba binelui comun și nu a intereselor particulare, depășind inegalitățile nedrepte dintre cei privilegiați și cei defavorizați. Să crească spațiile de libertate, să fie mereu apărată demnitatea persoanei umane: mă gândesc la cei mai săraci, la familiile aflate în dificultate; mă gândesc la deținuți, adesea obligați să trăiască în condiții igienice și sanitare îngrijorătoare.
Frați și surori, este nevoie de creștini care să ia în mâini destinul Guineei Ecuatoriale. De aceea aș dori să vă încurajez: nu vă temeți să vestiți și să mărturisiți Evanghelia! Fiți voi constructorii unui viitor al speranței, al păcii și al reconcilierii, continuând opera pe care misionarii au început-o acum 170 de ani. Fecioara Maria Neprihănit Zămislită să vă însoțească pe această cale. Ea să mijlocească pentru voi și să vă facă ucenici generoși și plini de bucurie ai lui Cristos".
Leon al XIV-lea, al doilea papă care călătorește în Guineea Ecuatorială – după Ioan Paul al II-lea, care a vizitat țara în 1982 – a sosit marți în capitala administrativă Malabo, în cadrul celei de-a patra și ultima etapă a călătoriei sale în Africa.
Pe 22 aprilie, Papa s-a deplasat de la Malabo la Mongomo, în inima țării, unde a celebrat Sfânta Liturghie la Sanctuarul Fecioara Maria Neprihănit Zămislită, celebrarea euharistică fiind momentul central al vizitei la Mongomo. Succesiv, programul prevede vizita la Școala de Tehnologie Papa Francisc, un semn concret al angajamentului Bisericii în educația tehnică și în pregătirea noilor generații din Guineea Ecuatorială.
