Pe drumul Postului Crăciunului, cu Preafericirea Sa Claudiu, în catedrala Fericitului Arhiereu Iuliu Hossu din Cluj
Preafericirea Sa Claudiu, Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice și Păstor al Eparhiei de Cluj-Gherla, a celebrat din nou Sfânta Liturghie în Catedrala greco-catolică din Cluj-Napoca – biserica dragă Episcopului Iuliu Hossu – duminică, 7 decembrie 2025, a 27-a d.R., în acest timp binecuvântat când Biserica urmează, călăuzită de steaua credinței, în armonii de cântări îngerești, drumul Postului Crăciunului.
Credincioșii s-au aflat în număr mare în sfântul locaș – lăsând afară grijile acestei lumi, au venit la întâlnirea cu Domnul. Împreună cu Înaltul Ierarh, au concelebrat: pr. Vasile Tofană, Vicar general; pr. Traian Radu Coste-Deak, vicar judecătoresc; și preoți care slujesc în catedrală – pr. Anton Crișan, rector, pr. Daniel Avram, vicerector, și pr. Iosif Irimie. Clerici și studenți seminariști au slujit la altar și au contribuit, din strană, la celebrare. Corul „Angeli” al catedralei, dirijat de prof. Angela David, a dat răspunsurile liturgice și atât în momentele împărtășirii credincioșilor cu Trupul și Sângele Domnului, cât și la încheierea Sfintei Liturghii, au făcut simțită în suflete, prin colinde, atmosfera Crăciunului. Din altarul lateral ce îi este consacrat, și care conține moaștele sale, Fericitul Arhiereu Iuliu Hossu veghea tainic și, prin ochii sufletului, cei prezenți îl puteau imagina concelebrând, din înalt.
Preafericirea Sa Claudiu l-a invocat, și în această duminică, pe cel dintâi Cardinal al Bisericii Române Unite cu Roma, reiterând temeinicia prezenței lui Dumnezeu în fiecare viață. „Suntem în această catedrală a Fericitului Iuliu Hossu, în care credința ne ocrotește, ne inspiră, ne ajută să mergem înainte. În mod cu totul special, în acest an dedicat Fericitului Cardinal, am repetat de atâtea ori «Credința noastră este viața noastră».” Privind în urmă, în timp, la un moment de referință al celebrării Anului național „Cardinal Iuliu Hossu”, a evocat cuvintele Sfântului Părinte, Papa Leon al XIV-lea, rostite în Capela Sixtină, „în momentul în care îl celebram împreună toți pe Fericitul Cardinal Iuliu Hossu, atunci când Papa a spus: «deviza Fericitului Iuliu Hossu, `Credința noastră este viața noastră`, ar trebui să fie deviza fiecărui om»”.
În prezența spirituală a Fericitului martir, Întâistătătorul Bisericii Greco-Catolice a transmis învățătura izvorâtă din lecturile duminicii: Efeseni 6,10-17, Luca 13,10-17. Pornind de la Epistola către Efeseni, în care Sf. Apostol Pavel atrage atenția asupra existenței luptei spirituale și îndeamnă la tărie, Preafericirea Sa Claudiu a adus aminte de unirea cu Cristos la care fiecare creștin – direct sau prin nașii săi – se angajează începând cu momentul Botezului. Acest moment, a continuat, este și începutul luptei spirituale pe care fiecare, conștient sau mai puțin conștient, o duce de-a lungul vieții pământești. Chiar și sub spectrul acestei lupte, „Isus ne cere să ne trăim viața cu seninătate”.
PF Claudiu a invitat la un real discernământ: „Putem să ne trezim și să ne facem semnul crucii, cerând ocrotirea lui Dumnezeu, aducându-ne aminte de iubirea Lui pentru noi – fiindcă aceasta este crucea, semnul maxim al iubirii lui Dumnezeu, care își sacrifică unicul Fiu pentru noi. Putem să începem ziua cu rugăciunile «Tatăl nostru» și «Născătoare de Dumnezeu», sau cu o decadă de Rozar, sau putem să ne trezim și să ne bem cafeaua”, ceea ce, a continuat, „nu este rău, dar suntem chemați să alegem între bine și mai bine”. „E mai bine să ne începem ziua și viața din acea clipă cu un semn al crucii, cu o rugăciune, încredințându-i lui Dumnezeu toată viața noastră, și chiar și cafeaua și micul dejun pe care le luăm, și prânzul, și întâlnirile pe care le avem în ziua aceea, cerându-i ajutorul”.
Preafericirea Sa Claudiu a invitat credincioșii la o încredințare continuă – în toate momentele vieții – lui Isus, lui Dumnezeu, cinstind ziua Domnului prin participarea la Sfânta Liturghie și trăind în așa fel încât „Sfânta Liturghie să continue în viața noastră”. A invitat la Spovadă, la mărturisirea păcatelor, dar, a adăugat, „toate lucrurile să fie făcute, bineînțeles, cu seninătate, cu libertatea fiilor lui Dumnezeu”. „Suntem chemați să fim prinți și prințese în Împărăția Cerurilor. Și ar fi bine să ne comportăm ca prinți și prințese din neamul lui Dumnezeu, din familia lui Dumnezeu. De aceea, credința noastră este viața noastră, și anul pe care îl trăim, și anii care urmează, care se vor inspira din acest an bogat, sunt atât de importanți. Nu fiindcă ne aducem aminte de Iuliu Hossu, ci fiindcă, aducându-ne aminte de Iuliu Hossu, ne aducem aminte de lucrurile minunate pe care Dumnezeu le-a făcut în viața lui și, deci, le poate face și în viața noastră dacă avem disponibilitatea pe care el a avut-o, dacă avem deschidere în fața lui Dumnezeu, dacă ne inspirăm de la Maica noastră – Maica Sfântă care spune în fața planului lui Dumnezeu: «Fie mie după cuvântul tău», în libertate totală, în deschidere totală”.
Este ceea ce reflectă și Evanghelia „Vindecării femeii gârbove”, a spus în continuare, fiindcă „Evanghelia ne vorbește despre lucrurile minunate pe care Dumnezeu le face, în cazul acesta în viața unei femei bolnave”. A arătat că vindecarea decurge din credință: „De aceea Apostolul ne spune să avem tot timpul pavăza credinței, să fim încinși cu adevărul, viața noastră să fie adevăr, să ne luăm platoșa dreptății, pavăza credinței și sabia Spiritului Sfânt, care este cuvântul lui Dumnezeu. Acestea sunt protecțiile noastre, iubiți credincioși. Dacă trăim în felul acesta, Dumnezeu începe tot mai mult să lucreze în viața noastră și noi suntem vindecați”.
Preafericirea Sa Claudiu a propus o rugăciune de încredințare lui Dumnezeu și de eliberare „din logica păcatului”. A invitat la a ne aduce aminte de lucrurile minunate pe care Dumnezeu le-a făcut: „Tu, care ne-ai scos din robia Egiptului, Tu care ne-ai trecut prin Marea Roșie, Tu care ne-ai adus în Țara Făgăduită, așa și acum fă la fel. Tu, care ai biruit în viața Fericitului Iuliu Hossu, în lupta cu puterile întunericului din vremea comunismului, care l-ai ajutat să-și ducă crucea de-a lungul tuturor încercărilor și astăzi îl proclamăm Fericit, așa fă și în viața noastră. Tu, care ne-ai ajutat în atâția ani de viață, Tu, care ne-ai ajutat să ajungem până acum, până aici, așa ajută-ne și de acum încolo”.
A încheiat cu îndemnul: „Aceasta să fie rugăciunea noastră, credința să fie pavăza noastră și așa vom merge cu toții împreună înspre Împărăția Cerurilor, acolo de unde lipsește tot ceea ce marchează viața de aici: durerea, întristarea și suspinul. Acolo nu va mai fi luptă, nici durere, nici întristare, nici suspin. Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu! Lăudat să fie Isus Cristos!”
