Papa Francisc va deschide mâine adunarea sinodală despre sinodalitate în Cetatea Vaticanului prin Celebrarea euharistică în bazilica San Pietro duminică, 10 octombrie 2021. Sfânta Liturghie prezidată de papa Francisc la ora 10 cu participarea poporului lui Dumnezeu, va inaugura, practic, Sinodul pentru Biserica universală și pentru Dieceza Romei.
Sfânta Liturghie a fost precedată de un moment de reflecție în Aula Nouă a Sinodului, organizat sâmbătă, 9 octombrie a.c., în programul acestei zile fiind prevăzute lucrări în adunare plenară și lucrări în grupurile lingvistice. Au luat parte reprezentanți ai poporului lui Dumnezeu, precum delegați ai reuniunilor internaționale ale Conferințelor episcopale și ale altor organizații de profil, membri ai Curiei romane, delegați fraterni, delegați ai persoanelor consacrate și ai mișcărilor laicale bisericești, consiliul tinerilor, și alții. Papa Francisc a participat la prima parte a lucrărilor.
Atât lucrările ședinței plenare de sâmbătă, cât și Sfânta Liturghie de duminică, 10 octombrie, sunt transmise în direct de Vatican Media.
Programul zilei de sâmbătă, 9 octombrie, cu desfășurare între orele 9.00 – 13.00, marchează Momentul de reflecție pentru începutul Drumului Sinodal. Din programul acestui moment, menționăm, la ora 9.00, întronarea și proclamarea Cuvântului lui Dumnezeu. Discursul papei Francisc a fost precedat de două meditații, prezentate de pr. Paul Béré, S.I., din Burkina Faso, și de Cristina Inogés Sanz, din Spania. A urmat un scurt salut adresat de raportorul general al Sinodului, cardinalul Jean Claude Hollerich, și o serie de mărturii prezentate de o tânără din R. Africa de Sud, de o călugăriță din Statele Unite ale Americii prin legătură directă video, de un episcop din Coreea de Sud, de o familie din Australia în conexiune video, de un preot din Brazilia în legătură video și de responsabilul unei comunități călugărești din Franța. În fine, secretarul general al Sinodului, cardinalul Mario Grech, a prezentat un mesaj special pentru drumul sinodal, după care au început lucrările în grupuri mici – ”circuli minores” – formate după criteriul lingvistic.
Ineditul parcurs sinodal despre sinodalitate începe oficial, așa cum s-a spus, cu Sfânta Liturghie a papei Francisc din 10 octombrie a.c., urmând ca Bisericile locale să înceapă drumul sinodal o săptămână mai târziu. După o primă fază continentală, care se va încheia în primăvara anului 2022, parcursul sinodal se va încheia la Roma cu adunarea generală a Sinodului episcopilor din 2023.
Discursul papei Francisc: trei cuvinte-cheie
În discursul său, papa a evidențiat perspectiva religioasă în care e necesar a încadra parcursul sinodal și a pus accentul pe trei cuvinte-cheie, pe trei riscuri și trei oportunități. Papa a încheiat cu o rugăciune sau, mai bine zis, cu o invocație adresată Spiritului Sfânt, din convingerea că ineditul timp sinodal nu trebuie redus la o adunare de gen parlamentar, nici la un sondaj de opinie, dar trebuie raportat ca la un timp special al harului și al lucrării Spiritului Sfânt în Biserica de astăzi.
Papa Francisc: ”Vă mulțumesc că sunteți aici, la deschiderea Sinodului. Ați venit de pe atâtea drumuri și din atâtea Biserici, purtând fiecare în inima sa întrebări și speranțe, și sunt sigur că Spiritul ne va călăuzi și ne va dărui harul de a merge înainte împreună, de a ne asculta unii pe alții și de a lansa un discernământ în timpul nostru, devenind solidari cu eforturile și dorințele umanității. Reiterez că Sinodul nu este un parlament, că Sinodul nu este un sondaj de opinie. Sinodul este un moment bisericesc, iar protagonistul Sinodului este Spiritul Sfânt. Dacă Spiritul nu este, Sinodul nu va fi”.
În continuarea discursului său, papa a spus că acest Sinod trebuie trăit în spiritul rugăciunii pe care Isus a înălțat-o către Tatăl pentru discipolii săi ”Ca toți să fie una” (Ioan 17,21). Suntem chemați la unitate, la comuniune, la fraternitatea care se naște din faptul că ne simțim îmbrățișați de unica iubire a lui Dumnezeu. Cu toții, fără deosebire, în special episcopii. ”În unicul Popor al lui Dumnezeu, de aceea, mergem împreună, pentru a face experiența unei Biserici care primește și trăiește darul unității și se deschide la glasul Spiritului”.
Papa Francisc: ”Cuvintele-cheie ale Sinodului sunt trei: comuniune, participare, misiune. Comuniunea și misiunea sunt expresii teologice care desemnează misterul Bisericii și pentru care este bine să ne aducem aminte. Conciliul Vatican II a clarificat că această comuniune exprimă natura însăși a Bisericii și, în același timp, a afirmat că Biserica a primit misiunea de a vesti și de a instaura între toate popoarele Împărăția lui Cristos și a lui Dumnezeu, fiind pe pământ sămânța și începutul acestei Împărății (cf. Lumen Gentium, 5). Sunt două cuvinte prin care Biserica contemplă și imită viața Preasfintei Treimi, mister de comuniune ad intra și izvor de misiune ad extra”.
Papa Francisc a amintit că în 1985, la încheierea adunării sinodale, Sfântul Ioan Paul al II-lea spunea că se cuvine la cel mai înalt nivel ca în Biserică să se celebreze Sinoade ordinare și, după caz, chiar extraordinare. Iar pentru ca acestea să aducă roade, trebuie să fie pregătite, altfel spus, e necesar ca în Bisericile locale să se lucreze la pregătirea lor cu participarea tuturor (Discurs, 7 decembrie 1985). De aici, importanța celui de-al treilea cuvânt-cheie pentru un Sinod: participarea.
Papa Francisc: ”Comuniunea și misiunea riscă să rămână termeni un pic teoretici dacă nu se cultivă o pratică eclezială care să exprime concreteța sinodalității la fiecare pas al drumului și al activității, promovând o reală implicare a tuturor și a fiecăruia. Aș vrea să spun că a celebra un Sinod este întotdeauna frumos și important, dar este cu adevărat folositor dacă devine expresie vie a faptului de a fi Biserică, a unei activități caracterizate de o participare adevărată. Și aceasta, nu pentru o exigență de stil, ci de credință. Participarea este o exigență a credinței de la botez”.
Sinodalitate: trei mari riscuri și trei mari oportunități
Papa a vorbit apoi de trei mari riscuri: formalismul, prin care se poate reduce un Sinod la un eveniment ieșit din comun dar de fațadă, intelectualismul, care transformă Sinodul într-un grup de studiu fără o legătură vie cu realitatea Poporului Sfânt al lui Dumnezeu, și, în fine, imobilismul, care adoptă ca regulă generală principiul otrăvitor potrivit căruia ”așa s-a făcut mereu” fără a lua în serios timpul în care trăim, aducând soluții vechi la probleme noi.
Papa a îndemnat, în fine, ca timpul Sinodului să fie trăit ca un adevărat timp al harului, care permite Bisericii să prindă cel puțin trei oportunități: mai întâi, șansa de a porni la drum nu de o manieră ocazională, ci structurală către o Biserică sinodală, un spațiu deschis în care toți să se poată simți acasă și să poată participa; apoi, este oportunitatea de a deveni o Biserică a ascultării, ascultând inspirațiile Spiritului Sfânt în adorație și în rugăciune, ascultând speranțele și crizele credinței prin care trec frații și surorile din diferite regiuni ale planetei, urgența unei reînnoiri pastorale și semnalele care provin din realitățile locale; în fine, șansa de a deveni o Biserică a apropierii, ținând cont că stilul lui Dumnezeu are la bază apropierea, compasiunea și blândețea: ”o Biserică ce nu se separă de viață, dar ia asupra ei fragilitatea și sărăcia timpului nostru, îngrijind rănile și vindecând inimile frânte cu balsamul lui Dumnezeu”.
Papa Francisc: ”Dragi frați și surori, fie ca Sinodul să devină un timp în care locuiește Spiritul Sfânt, pentru că de El avem nevoie, de respirația mereu nouă a lui Dumnezeu, care eliberează de orice închidere, reînsuflețește ceea ce este mort, dezleagă lanțurile, răspândește bucuria. Spiritul Sfânt este Cel care ne călăuzește unde Dumnezeu vrea, nu unde ne-ar duce ideile noastre și gusturile noastre personale. Părintele [Yves] Congar, de sfântă amintire, spunea: Nu trebuie să facem o altă Biserică, trebuie să facem o Biserică diferită (Vera e falsa riforma nella Chiesa, Milano 1994, p. 193). Aceasta este provocarea. Pentru o Biserică diferită, deschisă la noutatea pe care Dumnezeu vrea să o sugereze, să-L invocăm cu mai multă tărie și frecvență pe Duhul Sfânt și să ne dispunem cu umilință în ascultarea Sa, mergând împreună după cum El, creatorul comuniunii și al misiunii dorește: cu docilitate și curaj”.
La finalul intervenției sale, papa a rostit această invocație: ”Vino, Spirite Sfinte! Tu, care trezești limbi noi și pui pe buze cuvinte de viață, ferește-ne de a deveni o Biserică de muzeu, frumoasă dar mută, cu mult trecut dar cu puțin viitor. Vino între noi, pentru ca în experiența sinodală să nu ne lăsăm dominați de dezvrăjire, să nu diluăm profeția, să nu ajungem la a reduce totul la discuții fără roade. Vino, Spirite Sfinte de iubire, deschide inimile noastre la ascultare! Vino, Spirit de sfințenie, reînnoiește sfântul Popor credincios al lui Dumnezeu! Vino, Spirite Creator, reînnoiește fața pământului! Amin.”.
