Redacţia e-communio.ro vă prezintă în perioada premergătoare Centenarului Marii Uniri biografiile preoţilor greco-catolici din teritoriul Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş, participanţi în calitate de delegaţi la semnarea actului de la 1 decembrie 1918.
Pr. Florin Gheorghiu
CHEŢIANU AMBROSIU
Descendent al unei vechi familii preoţeşti din Ercea (Mureş), a studiat teologia la Blaj şi Budapesta. După 1888, studiază la Cluj ştiinţele naturale. Întorcându-se la Blaj predă ştiinţele naturale şi geografia la Liceul Sfântul Vasile cel Mare. A fost custodele Muzeului de ştiinţe naturale al Liceului şi director al Grădinii Botanice. Din 1907 este numit director al Liceului, urmând ca în anul 1915 să fie numit canonic. După 1919 este numit Vicar general al Mitropoliei. A fost distins cu titlul de prelat papal de către Papa Pius al XI-lea având dreptul de a purta reverendă roșie, cruce de aur pe piept și inel pe deget. Pentru întreaga sa activitate a fost decorat cu Ordinul Steaua României în grad de comandor. A murit la 22 aprilie 1934, fiind înmormântat la Blaj.
CIURA ALEXANDRU
Născut într-o familie de preoţi din Ţara Moţilor (15 noiembrie 1876), a studiat gimnaziul la Blaj şi Sibiu (1886-1894), Facultatea de Teologie la Blaj şi Facultatea de Litere la Budapesta. Profesor la Seminarul şi Gimnaziul din Blaj până în anul 1919, apoi profesor de limba română şi director la Liceul George Bariţiu din Cluj până în anul 1936. Întemeietor şi redactor al revistei Luceafărul (Budapesta) a fost un frecvent colaborator al ziarelor şi revistelor importante din perioada interbelică. S-a remarcat prin deosebita activitate publicistică fiind autor de volume cu schițe, nuvele, traduceri.
COLTOR IOAN
Fiu de meseriaşi din Blaj, Ioan Coltor a studiat teologia la Blaj şi Roma unde a obţinut doctoratul în anul 1906. Hirotonit preot în anul 1910, ocupă pe rând diferie funcţii în cadrul administraţiei mitropolitane. Profesor la Seminar şi la şcolile secundare Ioan Coltor a fost ales canonic mitropolitan în anul 1925. După Marea Unire a participat la Conferinţa de la Paris (1919) în calitate de consilier, mai apoi fiind ales deputat şi subsecretar de stat (1932). A fost distins cu Ordinul Coroana României în grad de mare ofiţer, Comandor al Ordinului Ferdinand şi Comandor gradul II al Vulturului României. A murit la Blaj în anul 1934, fiind înmormântat în cimitirul oraşului.
COMŞA VALERIU
Preot greco-catolic în Copăcel (Făgăraş), a participat la Marea Unire în calitate de delegat al Protopopiatului Făgăraş.
DĂIANU ELIE
Protopopul Clujului Elie Dăianu a studiat la Sibiu şi Blaj, Budapesta şi Graz. Doctor în filologie, a avut preocupări literare, fiind redactor la revistele Tribuna și Foaia Poporului din Sibiu între anii 1896-1900. În anul 1897, ca redactor șef al revistei Tribuna, i-a publicat tânărului Octavian Goga, pe atunci elev în clasa a VI-a Liceul de stat din Sibiu șase poezii. A activat la Blaj în calitate de profesor de limba germană şi limba română în perioada 1900-1902. În anul 1901 a publicat la Sibiu textul latin și traducerea în limba română a memoriului Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae din 1791. Din anul 1902 la intervenţia guvernului maghiar este obligat să părăsească Blajul fiind numit protopop la Cluj (până în anul 1940).
În anul 1903 a înființat la Cluj Răvaşul, o revistă culturală ilustrată săptămânală, în care a publicat o serie de studii istorice. Elie Dăianu a scris biografiile unor oameni de seamă și a militat pentru refacerea unității bisericești a românilor din Transilvania. A fost de asemenea autor și editor al mai multor lucrări de cultură românească. În timpul primului război mondial a fost arestat timp de un an fiind deţinut la Sopron. La 1 decembrie 1918 participă la Alba-Iulia în calitate de protopop al Clujului. După Marea Unire a fost ales senator şi deputat în Parlamentul României. După 1918 a condus Comisia Monumentelor Istorice, secția pentru Transilvania. A murit în 11 septembrie, 1956, la Cluj.
