Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


7 - = 2
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Cu tinerii, să ducem tuturor Evanghelia

 
Cu tinerii, să ducem tuturor Evanghelia
  • 19 Oct 2018
  • 352

Cu ocazia Zilei mondiale a misiunilor, care se marchează anual în cea de-a treia duminică a lunii octombrie – în acest caz, 21 octombrie – a avut loc vineri o întâlnire cu jurnaliștii la Sala de presă a Sf. Scaun. Au venit la conferința de presă prefectul Congregației pentru evanghelizarea popoarelor, card. Fernando Filoni, președintele Operelor pontificale misionare, mons. Giampietro Dal Toso, și pr. Fabrizio Meroni. Tema mesajului pe care, prin tradiție, papa îl transmite pentru această Zi specială a Bisericii catolice are ca temă ”Împreună cu tinerii, să ducem Evanghelia la toți oamenii”. Ziua mondială a misiunilor a ajuns anul acesta la cea de-a 92-a ediție, iar mesajul Sfântului Părinte a fost difuzat în 20 mai 2018, solemnitatea Rusaliilor după ritul roman sau latin.

Vă oferim mai jos în traducerea noastră de lucru Mesajul papei Francisc la Ziua mondială a misiunilor 2019

«Cu tinerii, să ducem tuturor Evanghelia

Dragi tineri, împreună cu voi doresc să medităm asupra misiunii pe care Isus ne-a încredinţat-o. Adresându-mă vouă, intenţionez să-i includ pe toţi creştinii care trăiesc în Biserică aventura existenţei lor ca fii ai lui Dumnezeu. Ceea ce mă determină să vorbesc tuturor, dialogând cu voi, este certitudinea că credinţa creştină rămâne mereu tânără când se deschide la misiunea pe care Cristos ne-o încredinţează. "Misiunea revigorează credinţa" (enc. Redemptoris missio, 2), scria sfântul Ioan Paul al II-lea, un papă care-i iubea atât de mult pe tineri şi li s-a dedicat mult lor.

Ocazia Sinodului pe care-l vom celebra la Roma în luna octombrie, lună misionară, ne oferă oportunitatea de a înţelege mai bine, în lumina credinţei, ceea ce Domnul Isus vrea să vă spună vouă tinerilor şi, prin voi, comunităţilor creştine.

Viaţa este o misiune

Fiecare bărbat şi femeie este o misiune şi acesta este motivul pentru care ajunge să trăiască pe pământ. A fi atraşi şi a fi trimişi sunt cele două mişcări pe care inima noastră, mai ales când este tânără ca vârstă, le simte ca forţe interioare ale iubirii care promit viitor şi împing înainte existenţa noastră. Nimeni nu simte asemenea tinerilor cât de mult viaţa erupe şi atrage. A trăi cu bucurie propria responsabilitate pentru lume este o mare provocare. Cunosc bine luminile şi umbrele faptului de a fi tineri şi dacă mă gândesc la tinereţea mea şi la familia mea, îmi amintesc de intensitatea speranţei pentru un viitor mai bun. Faptul de a ne afla în această lume nu prin decizia noastră ne face să intuim că există o iniţiativă care ne precede şi ne face să existăm. Fiecare dintre noi este chemat să gândească la această realitate: "Eu sunt o misiune pe acest pământ şi pentru aceasta mă aflu în această lume" (ex. ap. Evangelii gaudium, 273).

Vi-l vestim pe Isus Cristos

Biserica, vestind ceea ce a primit în dar (cf. Mt 10,8; Fap 3,6), poate împărtăşi cu voi, tinerii, calea şi adevărul care conduc la sensul trăirii pe acest pământ. Isus Cristos, care a murit și a pentru noi, se oferă libertăţii noastre şi o provoacă să caute, să descopere şi să vestească acest sens adevărat şi deplin. Dragi tineri, nu vă fie teamă de Cristos şi de Biserica sa! În ei se află comoara care umple viaţa de bucurie. Vă spun asta din experienţă: graţie credinţei am găsit fundamentul viselor mele şi forţa de a le realiza. Am văzut multe suferinţe, multe forme de sărăcie care desfigurează feţele atâtor fraţi şi surori. Şi totuşi, pentru cel care stă cu Isus, răul este o provocare de a iubi tot mai mult. Mulţi bărbaţi şi femei, mulţi tineri s-au dăruit pe ei înşişi cu generozitate, uneori până la martiriu, din iubire faţă de Evanghelie în slujba fraţilor. De la crucea lui Isus învăţăm logica divină a oferirii de noi înşine (cf. 1Cor 1,17-25) ca vestire a Evangheliei pentru viaţa lumii (cf. In 3,16). A fi înflăcăraţi de iubirea lui Cristos îl consumă pe cel care arde şi îl face să crească, îl luminează şi îl încălzeşte pe cel care este iubit (cf. 2Cor 5,14). La şcoala Sfinţilor, care ne deschid spre orizonturile vaste ale lui Dumnezeu, vă invit să vă întrebaţi în orice împrejurare: "Ce ar face Cristos în locul meu?".

A transmite credinţa până la marginile pământului

Şi voi, tinerii, prin Botez sunteţi mădulare vii ale Bisericii şi împreună avem misiunea de a duce tuturor Evanghelia. Voi îmbobociţi la viaţă. A creşte în harul credinţei transmise nouă prin sacramentele Bisericii ne implică într-un curent de generaţii de martori, în care înţelepciunea celui care are experienţă devine mărturie şi încurajare pentru cel care se deschide spre viitor. Şi noutatea tinerilor devine, la rândul său, sprijin şi speranţă pentru cel care este aproape de țelul drumului său. În convieţuirea diferitelor vârste ale vieţii, misiunea Bisericii construieşte punţi inter-generaţionale, în care credinţa în Dumnezeu şi iubirea faţă de aproapele constituie factori de unire profundă.

Această transmitere a credinţei, inimă a misiunii Bisericii, are loc aşadar prin "contagierea" iubirii, unde bucuria şi entuziasmul exprimă sensul regăsit şi plinătatea vieţii. Răspândirea credinţei prin atracţie cere inimi deschise, dilatate de iubire. Nu este posibil să se pună limite iubirii: iubirea este tare ca moartea (cf. Ct 8,6). Şi această expresie generează întâlnirea, mărturia, vestirea; generează împărtăşirea în caritate cu toţi cei care, departe de credinţă, se arată indiferenţi faţă de ea, uneori adversari şi contrari. Ambientele umane, culturale şi religioase încă străine de Evanghelia lui Isus şi de prezenţa sacramentală a Bisericii reprezintă periferiile extreme, "marginile pământului" spre care, încă de la Paştele lui Isus, sunt trimişi discipolii săi misionari, cu certitudinea că îl au mereu cu ei pe Domnul lor (cf. Mt 28,20; Fap 1,8). În aceasta constă ceea ce numim «missio ad gentes». Periferia cea mai dezolată a umanităţii care are nevoie de Cristos este indiferenţa faţă de credinţă sau chiar ura împotriva plinătăţii divine a vieţii. Orice sărăcie materială şi spirituală, orice discriminare a fraţilor şi surorilor este întotdeauna o consecinţă a refuzării lui Dumnezeu şi a iubirii sale.

Marginile pământului, dragi tineri, sunt pentru voi astăzi foarte relative şi tot mai uşor "navigabile". Lumea digitală, reţelele sociale care ne impregnează şi ne parcurg, diluează graniţele, şterg hotarele și distanţele, reduc diferenţele. Totul pare la îndemână, totul atât de apropiat şi imediat. Şi totuşi, fără darul vieţilor noastre vom putea avea mii de contacte dar nu vom fi cufundaţi niciodată într-o adevărată comuniune de viaţă. Misiunea până la marginile pământului cere dăruire de noi înşine în vocaţia dăruită nouă de Cel care ne-a pus pe acest pământ (cf. Lc 9,23-25). Aş îndrăzni să spun că pentru un tânăr care vrea să-l urmeze pe Cristos esenţialul este căutarea şi adeziunea la propria vocaţie.

A mărturisi iubirea

Mulţumesc tuturor realităţilor bisericești care vă permit să-l întâlniţi personal pe Cristos viu în Biserica sa: parohiile, asociaţiile, mişcările, comunităţile călugăreşti, diferitele expresii ale slujirii misionare. Mulți tineri găsesc în voluntariatul misionar o formă pentru a-i sluji pe "cei mai mici" (cf. Mt 25,40), promovând demnitatea umană şi mărturisind bucuria de a iubi şi de a fi creştini. Aceste experienţe bisericești fac în aşa fel încât formarea fiecăruia să nu fie numai pregătire pentru propriul succes profesional, ci să dezvolte şi să îngrijească un dar al Domnului pentru a-i sluji mai bine pe alţii. Aceste forme lăudabile de slujire misionară temporară sunt un început rodnic şi, în discernământul vocaţional, vă pot ajuta să vă decideţi pentru dăruirea totală de voi înşivă ca misionari.

Din inimi tinere s-au născut Operele Misionare Pontificale pentru a susţine vestirea Evangheliei la toate neamurile, contribuind la creşterea umană şi culturală a multor popoare însetate de Adevăr. Rugăciunile şi ajutoarele materiale, care sunt dăruite şi împărţite cu generozitate prin Operele Misionare Pontificale, ajută Sfântul Scaun să facă în aşa fel încât aceia care primesc pentru propria necesitate să poată, la rândul lor, să fie capabili să dea mărturie în propriul ambient. Nimeni nu este aşa de sărac încât să nu poată da ceea ce are, dar încă mai înainte ceea ce este. Îmi place să repet îndemnul pe care l-am adresat tinerilor chilieni: "Să nu crezi niciodată că nu ai nimic de dat sau că nu ai nevoie de nimeni. Mulţi oameni au nevoie de tine, gândeşte-te la asta! Fiecare dintre voi să se gândească în inima sa: mulţi oameni au nevoie de mine" (Sanctuarul din Maipu, 17 ianuarie 2018).

Dragi tineri, în luna misionară octombrie, în care se va desfăşura Sinodul dedicat vouă, va fi o altă ocazie pentru a ne face discipoli misionari tot mai pasionaţi faţă de Isus şi misiunea sa, până la marginile pământului. Mariei, Regina apostolilor, sfinţilor Francisc Xaveriu şi Tereza a Pruncului Isus, fericitului Paul Manna, le cer să mijlocească pentru noi toţi şi să ne însoţească mereu».

 



Sursa:vaticannews.va/ro

Știri din aceeași categorie