Lăudaţi numele Domnului,
Lăudaţi-L servitori ai Domnului,
Voi care stați în casa Domnului,
În curţile casei Dumnezeului nostru.
Lăudaţi pe Domnul, pentru că Domnul e bun;
Cântaţi imnuri numelui Său, pentru că este bun.
Domnul și l-a ales pe Iacob,
Pe Israel ca proprietate a Sa.
Da, recunosc că Domnul e mare,
Domnul nostru mai mult decât toți dumnezeii.
Tot ceea ce vrea
Domnul împlinește în cer și pe pământ
În mări şi în toate adâncurile.
Ridică nori de la marginea pământului,
Face fulgerele pentru ploaie,
Din visteriile sale eliberează vântul.
El i-a lovit pe întâii născuți ai Egiptului,
De la om până la animale.
A trimis semne și minuni
În mijlocul tău, Egipte,
Împotriva lui Faraon şi a tuturor trimișilor lui.
A lovit popoare multe
Și a omorât împăraţi puternici:
Pe Sihon împăratul Amoreilor,
Pe Og, împăratul Basanului
Și toate împărățiile Canaanului.
A dat moștenire pământul lor,
În moştenire lui Israel, poporul Său.
Doamne, numele Tău este în veac;
Doamne, amintirea Ta din neam în neam.
Da, Domnul face dreptate poporului Său
Și se milostivește de servitorii Săi.
Idolii neamurilor sunt argint şi aur,
Lucrare a mâinilor oamenilor.
Au gură și nu vorbesc,
Au ochi și nu văd,
Au urechi și nu aud;
Nu, nu este suflare în gura lor.
Să devină ca ei cei care îi făuresc
Și toți cei care se încred în ei.
Binecuvântează pe Domnul, casa lui Israel;
Binecuvântează pe Domnul, casa lui Aaron;
Binecuvântează pe Domnul, casa lui Levi;
Voi care vă temeți de Domnul, binecuvântaţi pe Domnul.
Din Sion, binecuvântat este Domnul,
Cel ce locuieşte în Ierusalim!
Aleluia.
Lăudaţi numele Domnului, lăudaţi-L servitori ai Domnului Invitația psalmistului de a-L lăuda pe Domnul este interpretată astfel de Sfântul Augustin: „Vreau să-L laud pe Domnul dar nu sunt capabil pentru o acțiune atât de înaltă; sper însă că El mă va primi cuvintele mele de laudă. Sper să mă aprobe în dorința mea de a-I aduce cântare și să mă ierte dacă cumva am făcut-o în mod rău”.
Domnul și l-a ales pe Iacob, pe Israel ca proprietate a Sa Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune că „Dumnezeu a ales un popor mic și fără valoare ca pe ceva prețios, pentru că nu a privit la numărul mic din care era compus ci la sfințenia spre care dorea să-l ducă”.
