Mii de credincioşi din România, Germania şi Ungaria au luat parte, duminică, la festivităţile prilejuite de binecuvântarea lucrărilor de renovare de la Bazilica Maria-Radna şi la complexul monastic adiacent din oraşul Lipova, judeţul Arad.
Sfânta Liturghie pontificală a fost celebrată de cardinalul Joachim Meisner, arhiepiscop emerit de Koln, delegat extraordinar – missus extraordinarius – al papei Francisc.
Alături de cardinalul Joachim Meisner au concelebrat liturghia peste douăzeci de arhiepiscopi, episcopi şi delegaţi diecezani din ţară şi străinătate, între care Ioan Robu, arhiepiscop şi mitropolit de Bucureşti; Babel Balazs, arhiepiscop şi mitropolit de Kalocsa-Kecskemet; Stanislav Hocevar, arhiepiscop şi mitropolit de Belgrad; Jakubinyi Gyorgy, arhiepiscop de Alba-Iulia. Li s-au alăturat numeroşi episcopi şi delegaţi diecezani din Ungaria, Croaţia, Serbia şi Germania.
Au fost prezenţi la acest important eveniment din viaţa Diecezei de Timişoara majoritatea episcopilor greco-catolici din România: Preasfinţia Sa Virgil Bercea, episcop de Oradea, Preasfinţia Sa Alexandru Mesian, episcop de Lugoj, Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu, episcop de Cluj-Gherla, Preasfinţia Sa Vasile Bizău, episcop de Maramureş, Preasfinţia Sa Mihai Frăţilă, episcop de Bucureşti şi Preasfinţia Sa Claudiu Pop, episcop vicar al Arhiepiscopiei de Blaj.
De asemenea, la festivităţi au luat parte şi ierarhii ortodocşi din regiune: Ioan Selejan, mitropolitul Banatului, Timotei Seviciu, arhiepiscopul Aradului, şi Lukijan Pantelic, episcopul ortodox sârb al Budapestei şi administrator al Eparhiei Timişoarei.
Predica a fost rostită în limba germană de către cardinalul Joachim Meisner, aceasta fiind imediat prezentată şi în limbile română şi maghiară de doi preoţi.
Cântul sacru şi cadrul muzical al celebrării au fost asigurate de corul şi orchestra Domului din Timişoara, conduse de Ioan Fernbach (Timişoara), la orgă aflându-se Franz Metz (Munchen). A fost interpretată Misa Încoronării (Kronungsmesse), de Wolfgang Amadeus Mozart.
La sfârşitul Sfintei Liturghii, Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, a dat citire mesajului preşedintelui Klaus Iohannis, care a subliniat că, prin aceste lucrări, monumentul de arhitectură îşi adaugă noi valenţe celor istoric consacrate, de înalt loc de spiritualitate romano-catolică.
„Viaţa redată de restauratori mănăstirii şi viaţa redată de mănăstire comunităţilor din jur sunt exemple pentru capacitatea revitalizantă a patrimoniului cultural. Totodată, acest proiect dus la bun sfârşit este un simbol pentru capacitatea tehnică şi voinţa politică a României de a-şi susţine valorile. Pentru că din ce în ce mai mulţi sunt cei care înţeleg că ele sunt cele care ne consacră identitatea şi diversitatea şi, deopotrivă, ne asigură o platformă pentru dialogul intercultural şi interconfesional”, se arată în mesajul transmis de şeful statului.
A urmat binecuvântarea lucrărilor de renovare la corpul bazilicii, slujba fiind oficiată pe esplanada din faţa lăcaşului de pelerinaj.
În continuare, Babel Balazs, arhiepiscop şi mitropolit de Kalocsa-Kecskemet, şi Ioan Robu, arhiepiscop şi mitropolit de Bucureşti, precum şi monseniorul Andreas Straub, visitator emerit al şvabilor dunăreni pe lângă Conferinţa Episcopilor Catolici din Germania, au adresat pelerinilor reuniţi în faţa Bazilicii scurte cuvinte de învăţătură în limbile maghiară, română şi germană.
Au fost binecuvântate şi lucrările de renovare la complexul monastic adiacent Bazilicii, în curtea interioară a fostei mănăstiri franciscane.
După o alocuţiune a lui Martin Roos, episcop de Timişoara, întreaga asistenţă a intonat Te Deum.
Evenimentul s-a încheiat cu vizitarea colecţiei muzeale, care a fost deschisă oficial cu această ocazie, doritorii putând vizita în cursul acestei zile muzeul locului de pelerinaj, amenajat pe trei niveluri în latura vestică a mănăstirii.
Datorită numărului mare de preoţi, oficialităţi, delegaţi şi oaspeţi, o mare parte dintre participanţi au ascultat şi văzut Liturghia pontificală în piaţa din faţa lăcaşului de pelerinaj, pe două ecrane de mari dimensiuni, închiriate în acest sens de Episcopia Romano-Catolică de Timişoara.
Potrivit lui Martin Roos, Episcop de Timişoara, celebrările solemne de duminică vor fi urmate de alte trei luni de muncă la ansamblul arhitectonic şi monastic din Maria-Radna.
„Momentul binecuvântării a fost puţin anticipat şi ca o pregătire pentru sărbătoarea din 15 august, a Ridicării cu Trupul şi sufletul la Cer a Sfintei Fecioare Maria, dar şi pentru a da posibilitatea participanţilor din ţară şi din străinătate ca în această perioadă, mai liberă, respectiv de concedii, să vină la Radna. Aspectul de şantier, de proiect aflat în lucru este deja parţial depăşit. Cu ajutorul Bunului Dumnezeu şi al Fericitei Fecioare Maria sperăm ca până la finalul lunii octombrie să putem încheia lucrările şi să intrăm cu bine în iarnă”, a arătat Martin Roos.
Renovarea şi includerea în circuitul turistic a bazilicii şi mănăstirii Maria Radna reprezintă un proiect amplu care îşi propune conservarea şi valorificarea substanţei istorice a ansamblului mănăstirii franciscane, romano-catolice, clasificat drept monument istoric de grupa A în Lista Naţională a Monumentelor Istorice din regiunea Vest. Prin proiect s-au urmărit îmbunătăţirea infrastructurii de orientare, acces şi primire a turiştilor, precum şi încurajarea altor investiţii conexe în oraşul Lipova şi în zonele învecinate.
Au fost efectuate lucrări de consolidare şi asigurare a criteriilor de rezistenţă şi stabilitate (consolidări bolţi, fundaţii, planşee, şarpantă), lucrări de combatere a umidităţii din pereţi prin aplicarea tencuielilor de asanare şi lucrări de refacere a finisajelor interioare şi exterioare, în spiritul şi păstrând cât mai multe din elementele originale (glafuri şi ancadramente de piatră, scări de lemn, elemente de tâmplărie şi tinichigerie valoroase, pictură etc).
Lucrările de intervenţii au urmărit, de asemenea, eliminarea elementelor parazitare (pereţi despărţitori, modificări de goluri), pentru aducerea spaţiilor la forma iniţială. Totodată s-au efectuat şi se vor mai încheia, în lunile următoare, lucrări de modernizare şi adaptare a monumentului la cerinţele contemporane de igienă şi confort, prin următoarele intervenţii: refacerea instalaţiei electrice, prevederea sistemului de încălzire centrală, amplasarea de grupuri sanitare, realizarea iluminatului arhitectural, dotarea cu instalaţii electrice speciale (sistem voce – date, supraveghere video, sistem de detecţie şi avertizare la incendiu şi efracţie), dotări speciale pentru persoane cu dizabilităţi (grupuri sanitare adecvate, rampe, ascensor interior şi elevator exterior).
Pentru punerea în valoare a monumentului şi pentru îmbunătăţirea accesului vizitatorilor, o atenţie deosebită a fost acordată amenajărilor exterioare, prin realizarea platformelor carosabile şi pietonale, a parcărilor, renovarea scărilor monumentale de acces în Bazilică, reconstituirea scărilor secundare şi a terasei din zona de sud, amenajarea peisagistică a spaţiilor exterioare şi a curţii interioare a mănăstirii, dotarea cu mobilier urban şi refacerea împrejmuirii. Totodată, într-o clădire existentă care se va reabilita păstrând volumetria şi faţada principală iniţială cu mici următoarele modificări, se va amenaja un centru de informare.
Lucrările de reabilitare a Mănăstirii Maria Radna, cel mai mare loc de pelerinaj din vestul ţării al catolicilor, au fost lansate în luna mai 2013, cu scopul de renovare şi includere în circuitul turistic internaţional al Ansamblului Bisericii şi Mănăstirii Maria Radna.
Valoarea investiţiei pentru realizarea proiectului s-a ridicat la mai mult de 47 de milioane de lei, din care peste 34 de milioane de lei au reprezentat o finanţare nerambursabilă contractată de către Episcopia Romano-Catolică Timişoara cu Ministerul Dezvoltării Regionale prin Programul Operaţional Regional „Consolidarea şi valorificarea patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurii aferente”.
Proiectul, care s-a derulat pe parcursul a doi ani, a presupus restaurarea bisericii principale şi a altor trei monumente istorice din cadrul complexului, precum şi amenajarea spaţiilor din jurul ansamblului mănăstiresc, până la marginea DN 7. De asemenea a fost prevăzută consolidarea turnurilor din beton, înalte de aproape 70 de metri, care datează din anul 1911. Cu această ocazie au fost întărite fundaţiile, au fost înlocuite elementele deteriorate ale şarpantelor, a fost completată zidăria lipsă. Pentru valorificarea substanţei istorice, ferestrele şi uşile au fost restaurate prin metode specifice monumentelor şi s-au refăcute finisajele nepotrivite, astfel încât atmosfera barocă să fie cât mai fidel redată.
Pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti în această zonă s-a avut în vedere şi amenajarea muzeului ecumenic „Maria Radna” în cele nouă foste chilii ale mănăstirii şi care va cuprinde colecţia de obiecte care se află în clădirea mănăstirii.
Mănăstirea franciscană Maria Radna este închinată Maicii Domnului, iar conform înscrisurilor, prima biserică a fost ridicată în 1520, dar lăcaşul a fost distrus de două ori, sub ocupaţia turcească şi de un incendiu.
În biserică există o icoană a Maicii Domnului care nu a fost distrusă de turci şi nici de incendiu, motiv pentru care este considerată făcătoare de minuni.
Biserica actuală a fost sfinţită în 1767, iar în anul 1992 a fost înnobilată de Sfântul Ioan Paul al II-lea cu titlul de „basilica minor”, fiind declarată Basilica Papală Maica Harurilor.
Biserica sanctuar din Maria Radna a fost păstorită vreme de secole de Ordinul Fraţilor Minori Observanţi. Însă, din 2003, după retragerea acestui Ordin, viaţa celui mai important loc de pelerinaj romano-catolic din vestul României a fost încredinţată clerului diecezei romano-catolice de Timişoara.
Anual, complexul „Maria Radna” este vizitat de peste 80.000 de persoane. Autorităţile doresc ca acest obiectiv să intre în circuitul turistic permanent din 2015, pentru a dubla numărul de vizitatori. Se speră că astfel oraşul Lipova va atrage turişti tot anul, nu doar în sezonul cald, prin introducerea mănăstirii într-un traseu turistic care să cuprindă alte obiective din zonă, precum Băile Lipova, Cetatea Şoimoş sau Bazarul turcesc.
Între oficialităţile prezente s-au aflat Hartmut Koschyk, însărcinat al guvernului federal german pentru problemele imigranţilor şi ale minorităţilor naţionale germane din estul Europei; Soltesz Miklos, secretar de stat pentru problemele cultelor, minorităţilor şi asociaţiilor civice în guvernul ungar; Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte; Kiraly Andras, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei; Reinhold Gall, ministru de interne al Landului Baden-Wurttemberg; deputaţii Molnar Zsolt, Nicolae Mircovici, Ovidiu Ganţ, Adrian Merka, Claudia Boghicevici, Dorel Căprar; Sorin Maxim, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Vest; Peter Dietmar Leber, preşedintele federal al Asociaţiei Generale a Şvabilor Bănăţeni (Munchen); Werner Hans Lauk, ambasadorul Germaniei la Bucureşti; Rolf Maruhn, consulul Germaniei la Timişoara; Jose Miguel Vinals Arino, consulul onorific al Regatului Spaniei; Gheorghe Nacov, consulul onorific al Bulgariei; Miroslav Iabloncsik, consulul onorific al Slovaciei; Peter Bayard, delegatul ambasadorului Confederaţiei Helvetice la Bucureşti, şi mulţi alţii.
La momentul binecuvântării lucrărilor de renovare a Bazilicii Maria-Radna şi a fostului complex monastic franciscan au luat parte credincioşi din Dieceza de Timişoara, dar şi din Diecezele de Oradea, Satu Mare, Alba Iulia, Zrenjanin, Szeged, a Eparhiilor Greco-Catolice de Lugoj şi de Oradea, precum şi numeroşi bănăţeni emigraţi în Germania sau în alte ţări, unii chiar cu 20-30 de ani în urmă.
