”Nu există umilință fără înjosire”. Papa Francisc, în Duminica Floriilor și a Patimii Domnului, prin care Biserica Romano-Catolică începe Săptămâna Sfântă, a amintit la predica Sfintei Liturghii din Piața Sfântul Petru că ”Dumnezeu se înjosește pentru a merge împreună cu poporul său”. ”Aceasta este calea pe care trebuie să-l urmăm pe Isus și pentru a trăi Săptămâna Sfântă”, a spus Pontiful care a mai subliniat ”înjosirea celor care, pentru comportamentul credincios Evangheliei, sunt discriminați”. Soarele plăcut care duminică a prins putere după zilele precedente de vânt și ploi reci, a încurajat o numeroasă participare a credincioșilor și pelerinilor de pe toate continentele care au venit la Roma să celebreze Săptămâna Sfântă împreună cu Succesorul lui Petru. Vizibilă, în Piața Sfântul Petru, prezența a zeci de mii de tineri din diferite țări, cu ocazia celei de a XXX-a Zi mondială a tineretului. La rugăciunea ”Angelus”, Pontiful a s-a rugat pentru victimele accidentului aviatic de săptămâna trecută, printre care se aflau și mulți tineri germani, și i-a îndemnat pe toți ca în Săptămâna Sfântă să contemple misterul lui Isus Cristos.
Predica Sfântului Părinte Papa Francisc:
”În centrul acestei celebrări, care apare atât de sărbătorească, se află cuvântul pe care l-am ascultat la imnul din Scrisoarea către Filipeni: «s-a umilit pe sine» (2,8). Umilința lui Isus. Acest cuvânt ne dezvăluie stilul lui Dumnezeu și, prin urmare, cel care trebuie să fie stilul creștinului: smerenia. Un stil care nu încetează niciodată să ne surprindă și să ne pună în criză: cu un Dumnezeu smerit nu ne vom obișnui niciodată!
Smerenia este mai întâi de toate stilul lui Dumnezeu. Dumnezeu se înjosește pentru a merge împreună cu poporul său, pentru a suporta infidelitățile lui. Se vede bine aceasta citind istoria Exodului: ce umilință pentru Domnul să asculte toate acele murmurări, acele plângeri. Erau îndreptate împotriva lui Moise, dar în cele din urmă se îndreptau împotriva Lui, Tatăl lor, care i-a făcut să iasă din condiția de sclavie și îi conduce pe cale prin deșert până la pământul libertății.
În această Săptămână, Săptămâna Sfântă, care ne conduce la Paști, noi vom merge pe această cale a umilinței lui Isus. Numai în acest fel va fi «sfântă» pentru noi! Vom auzi disprețul mai marilor poporului său și înșelătoriile lor pentru a-l face să cadă. Vom asista la trădarea lui Iuda, unul din Cei doisprezece, care îl va vinde pentru treizeci de dinari. Îl vom vedea pe Domnul arestat și dus ca un răufăcător: abandonat de discipoli, târât înaintea sinedriului, condamnat la moarte, bătut și insultat. Vom auzi că Petru, «piatra» discipolilor, îl va tăgădui de trei ori. Vom auzi strigătele mulțimii, incitată de mai marii poporului, care cere să fie eliberat Baraba, și El, să fie răstignit. Îl vom vedea batjocorit de soldați, acoperit cu o mantie de purpură, încununat cu spini. Și apoi, de a lungul căii dureroase și sub cruce, vom auzi insultele mulțimii și ale capilor, care își bat joc de faptul că El este rege și Fiul lui Dumnezeu. Aceasta este calea lui Dumnezeu, calea umilinței. Este calea lui Isus. Alta, nu este. Și nu există umilință fără umilire.
Mergând până la capăt pe această cale, Fiul lui Dumnezeu a asumat «firea sclavului» (cf Fil 2,7). Într-adevăr, umilință înseamnă și slujire, înseamnă a lăsa spațiu lui Dumnezeu despuindu-se de sine, «golindu-se de sine», după cum spune Scriptura (v.7). A se goli de sine este umilirea cea mai mare.
Există o cale contrară căii lui Cristos: mondenitatea. Mondenitatea ne oferă calea vanității, a mândriei, a succesului. Este cealaltă cale. Cel rău i-a propus-o și lui Isus în timpul celor patruzeci de zile în pustiu. Dar Isus a respins-o fără ezitare. Și împreună cu El, numai cu ajutorul harului său, și noi putem învinge această ispită a vanității și a mondenității, nu doar la marile ocazii dar și în situațiile obișnuite ale vieții.
Ne ajută și ne întărește în această privință exemplul atâtor bărbați și femei care, în tăcere și cu discreție, în fiecare zi renunță la ei înșiși pentru a-i sluji pe ceilalți: pe o rudă bolnavă, un bătrân singur, o persoană cu handicap sau pe unul fără adăpost.
Ne gândim și la umilirea celor care, pentru comportamentul credincios Evangheliei, sunt discriminați și plătesc în prima persoană. Și să ne gândim la frații și surorile prigoniți pentru că sunt creștini, la martirii de astăzi, și sunt atât de mulți! Nu-l trădează pe Isus și suportă cu demnitate insultele și înjosirile. Îl urmează pe calea lui. Putem vorbi cu adevărat de ”un nor de martori”: ei sunt martirii de astăzi (cf Evr 12,1).
În timpul acestei Săptămâni, să pășim și noi cu determinare pe această cale a umilinței, cu o mare iubire față de El, Domnul și Mântuitorul nostru. Iubirea va fi cea care ne va călăuzi și ne va da putere. Și unde este El, acolo vom fi și noi (cf In 12,26). Amin.
La încheierea Sfintei Liturghii și înainte de rugăciunea ”Îngerul Domnului” papa Francisc a subliniat prezența tinerilor:
”Dragi tineri, vă îndemn să continuați drumul vostru, fie în dieceze, fie în pelerinajul de pe respectivele continente, care vă va conduce anul viitor la Cracovia, patria Sfântului Ioan Paul al II-lea, inițiatorul Zilelor mondiale ale tineretului. Tema acelei mari întâlniri - «Fericiți cei milostivi pentru că ei vor afla milostivire» (Mt 5,7) – se potrivește bine cu Anul Sfânt al Milostivirii. Lăsați-vă copleșiți de blândețea Tatălui, ca să o răspândiți în jurul vostru!
Iar acum ne adresăm în rugăciune Mariei, Mama noastră, ca să ne ajute să trăim cu credință Săptămâna Sfântă. Și ea era prezentă când Isus a intrat în Ierusalim, aclamat de mulțime, dar inima ei, ca cea a Fiului, era gata de jertfă. Să învățăm de la ea, Fecioară credincioasă, să-l urmăm pe Domnul chiar și când calea lui duce la cruce. Încredințez mijlocirii ei victimele accidentului aviatic de marțea trecută, printre care se afla și un grup de elevi germani”.
”Vă doresc o Săptămână Sfântă în contemplarea misterului lui Isus Cristos”, a încheiat papa Francisc după ce a dat binecuvântarea apostolică, pe care, oriunde ne-am afla, o primim la rândul nostru prin mijloacele de comunicare.
