Asttăzi, 28 ianuarie, Biserica îl pomenește pe Cuviosul Efrem Sirul. A trăit în nordul Mesopotamiei, în secolului al IV-lea. Născut în jurul anului 306, în localitatea Nisibe, a trecut la cele veșnice în 9 iunie 373, în localitatea Edessa.
Din dragoste de Dumnezeu, Sfântul sirian a compus și ne-a lăsat drept moștenire spirituală o serie de imnuri teologice și cuvinte înțelepte; dintre toate lucrările scrise ale Sfantului Efrem, cea mai cunoscută rămâne însă rugăciunea care îi poarta numele: Rugaciunea Sfântului Efrem Sirul.
Doamne şi Stăpâne al vieţii mele,
Nu-mi da mie spiritul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de domnie şi al grăirii în deşert.
Iar spiritul curăţiei, al smereniei, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău.
Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi mie ca să-mi văd greşelile mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin”.
