”Pietate și caritate, milostivire și abandon: acestea sunt virtuțile omului din Nazaret pe care Liturgia ni le propune astăzi, pentru ca să ne însoțească în aceste ultime zile ale Adventului, spre Nașterea Domnului. Sunt atitudini importante care educă inima să-l întâlnească pe Cristos și pe frații noștri”, a spus papa Leon XIV la alocuțiunea care a precedat rugăciunea Angelus, duminică, 21 decembrie a.c., din Piața Sfântul Petru.
”Pietate și caritate, milostivire și abandon: acestea sunt virtuțile omului din Nazaret pe care Liturgia ni le propune astăzi, pentru ca să ne însoțească în aceste ultime zile ale Adventului, spre Nașterea Domnului. Sunt atitudini importante care educă inima să-l întâlnească pe Cristos și pe frații noștri și care ne pot ajuta să fim, unii pentru alții, o iesle primitoare, o casă ospitalieră, un semn al prezenței lui Dumnezeu. În acest timp de har, să nu ratăm ocazia de a le practica: iertând, încurajând, oferind puțină speranță celor cu care trăim și celor pe care îi întâlnim; și reînnoind în rugăciune abandonul nostru filial către Domnul și Providenței sale, încredințându-i totul cu încredere”, a spus papa Leon XIV duminică, 21 decembrie a.c., în alocuțiunea care a precedat rugăciunea Îngerul Domnului din Piața Sfântul Petru, în ultima Duminică a Adventului, în prezența a mii de romani și pelerini.
De asemenea, Sfântul Părinte a binecuvântat statuetele sau imaginile reprezentându-l pe Pruncul Isus, aparținând a 1.500 de copiii din Roma și din împrejurimi și pe care le vor depune în Ieslea Nativității din casele proprii.
Vă oferim aici, în traducerea noastră de lucru, alocuțiunea papei Leon al XIV-lea de la rugăciunea Îngerul Domnului:
Dragi frați și surori, bună ziua!
Astăzi, în a patra duminică din Advent, Liturgia ne invită să medităm asupra figurii sfântului Iosif. Ni-l prezintă, în special, în momentul în care Dumnezeu îi revelează misiunea sa într-un vis (cf. Mt 1,18-24). Ne oferă astfel o pagină foarte frumoasă din istoria mântuirii, al cărei protagonist este un om fragil și supus greșelilor, ca noi, dar în același timp curajos și statornic în credință.
Evanghelistul Matei îl numește ”om drept” (cf. Mt 1,19), caracterizându-l ca un israelit evlavios, care respectă Legea și frecventează sinagoga. Dincolo de aceasta, Iosif din Nazaret ni se înfățișează și ca o persoană extrem de sensibilă și umană.
Vedem acest lucru când, chiar înainte ca Îngerul să-i dezvăluie misterul care se împlinește în Maria, confruntat cu o situație dificil de înțeles și de acceptat, el nu alege, în ceea ce privește viitoarea sa soție, calea scandalului și a condamnării publice, ci calea discretă și binevoitoare a repudierii secrete (cf. Mt 1,19). În acest fel, el arată că înțelege sensul cel mai profund al propriei sale practici religioase: acela al milostivirii.
Puritatea și noblețea sentimentelor sale devin și mai evidente atunci când Domnul îi revelează în vis planul său de mântuire, indicându-i rolul neașteptat pe care va trebui să-l asume: acela de a fi soțul Preasfintei Fecioare, Mama lui Mesia. Aici, într-adevăr, Iosif, cu un mare act de credință, lasă în urmă chiar șu ultimele sale siguranțe și pornește spre un viitor care acum este în totalitate în mâinile lui Dumnezeu. Sfântul Augustin descrie astfel consimțământul său: ”Prin evlavia și caritatea lui Iosif s-a născut un fiu din Fecioara Maria și, cu adevărat, Fiul lui Dumnezeu” (Sermo 51, 20.30).
Pietate și caritate, milostivire și abandon: acestea sunt virtuțile omului din Nazaret pe care Liturgia ni le propune astăzi, pentru ca să ne însoțească în aceste ultime zile ale Adventului, spre Nașterea Domnului. Sunt atitudini importante care educă inima să-l întâlnească pe Cristos și pe frații noștri și care ne pot ajuta să fim, unii pentru alții, o iesle primitoare, o casă ospitalieră, un semn al prezenței lui Dumnezeu. În acest timp de har, să nu ratăm ocazia de a le practica: iertând, încurajând, oferind puțină speranță celor cu care trăim și celor pe care îi întâlnim; și reînnoind în rugăciune abandonul nostru filial către Domnul și Providenței sale, încredințându-i totul cu încredere.
Fecioara Maria și sfântul Iosif să ne ajute în aceasta, căci ei au fost primii care, cu credință și mare iubire, l-au primit pe Isus, Mântuitorul lumii.
***
După rugăciunea Îngerul Domnului, papa a salutat copiii și adolescenții din Roma care purtau statuetele cu Pruncul Isus: ”Astăzi adresez un salut special copiilor și tinerilor din Roma! Ați venit împreună cu familiile și catiheții voștri pentru binecuvântarea statuetelor Pruncului Isus, care vor fi așezate în Ieslele Nativității Domnului din casele, școlile și oratoriile voastre. Mulțumesc Centrului Oratori Romani pentru organizarea acestui eveniment și binecuvântez din inimă toate statuetele Pruncului Isus. Dragi tineri, înaintea ieslei Nașterii Domnului, rugați-vă lui Isus, și pentru intențiile papei. În special, să ne rugăm împreună ca toți copiii lumii să trăiască în pace. Vă mulțumesc din inimă!”.
De asemenea, pontiful a salutat grupurile de romani și de pelerini prezenți în Piață, din Italia, Spania și Hong Kong.
La finalul rugăciunii Îngerul Domnului, dorind tuturor un ”Crăciun sfânt și liniștit”, papa Leon al XIV-lea a invocat binecuvântarea apostolică, ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.
