Patriarhatul armean din Ierusalim a anunţat descoperirea unei cruci armeneşti de mari dimensiuni, din secolul al XII-lea. Descoperirea a fost făcută în cursul restructurării unei grădini armeneşti, unde se află o parcare, în apropierea Porţii Sionului, în interiorul zidurilor Oraşului Vechi. Situl terrasanta.net informează că, în acelaşi loc, au fost descoperite mozaicuri şi monede din perioada cuprinsă între epoca bizantină şi cea mamelucă.
Crucea de piatră armenească, cunoscută cu numele "khatchkar" are o înălţime de circa 1 metru, fiind vorba despre o sculptură ce caracterizează arta creştină armenească. În 2010, crucea de piatră armenească – "khatchkar" – a fost înscrisă pe lista patrimoniului mondial UNESCO
În cursul istoriei, această cruce a avut de obicei un rol votiv, destinat mântuirii sufletelor, în special ale donatorilor, împreună cu familiile lor. În unele cazuri, crucea de piatră armenească a avut rol comemorativ sau de protecţie împotriva necazurilor.
Crucea descoperita la Ierusalim conţine ornamente danteleate specifice artei creştine armeneşti şi doi ciorchini de struguri.
Orientalistul francez Jean-Pierre Mahé, specialist în studii armene, a explicat semnificaţia crucii armeneşti care trimite la cei doi pomi specifici Grădinii Edenului – Pomul vieţii şi Pomul cunoaşterii binelui şi răului. De asemenea, crucea simbolizează tronul glorios unde Cristos, noul Adam, a fost înălţat şi prezentat ca fruct prin care se ajunge la cunoaşterea Tatălui. Rădăcinile acestui copac nu sunt în pământ, ci se ridică spre cer, fiind încărcate cu ciorchini de struguri şi rodii, fructe euharistice şi gaj al nemuririi – a precizat specialistul în studii armene, Jean-Pierre Mahé.
Monedele descoperite în cursul săpăturilor sunt din aramă, din perioada bizantină şi mamelucă (1261-1517).
Părintele Yeretzian, din cadrul Patriarhatului armean din Ierusalim, defineşte descoperirea deosebit de preţioasă, care se adaugă la numeroasele biserici, capele şi mănăstiri armeneşti din Ţara Sfântă, pe care le enumera, în operele sale, arhimandritul Vardapet Anestas, în secolul al VII-lea.
Potrivit studiilor, între secolele al IV-lea şi al VIII-lea d.C., în Ţara Sfântă au fost construite circa 70 de mănăstiri ale comunităţii armeneşti care, în jurul secolului al VI-lea, s-a stabilit în zona Muntelui Sion din Ierusalim.
foto: terrasanta.net
