Universitatea clujeană Babeș-Bolyai a acordat joi, 4 septembrie 2025, titlul de Doctor Honoris Causa Eminenței Sale Cardinal Claudio Gugerotti, Prefect al Dicasterului pentru Bisericile Orientale, din Vatican, urmare a propunerii venite din partea Facultății de Teologie Greco-Catolică, ca semn de recunoaștere a contribuției la promovarea dialogului ecumenic și a valorilor Bisericilor Orientale. Dincolo de contextul profund cultural, spiritual, de înaltă ținută academică, întâlnirea cu Cardinalul Claudio Gugerotti, pentru prima dată la Cluj-Napoca și în Eparhia de Cluj-Gherla în calitatea de Prefect al Dicasterului roman, a fost una cordială, luminoasă, plină de căldură sufletească și bucurie.
Înainte de ceremonie, Înaltul Prelat a ținut să salute fiecare Ierarh, fiecare cadru universitar prezent. Ceremonia a început cu intrarea solemnă în Aula Magna a membrilor Senatului UBB. Au participat la ceremonie Ierarhii romano-catolici și greco-catolici din România, împreună cu Nunțiul Apostolic în România și Republica Moldova, ES Giampiero Gloder; cadre universitare, preoți, persoane consacrate, studenți, cercetători, alături de invitați din rândul oficialităților. A fost de față și Ciprian-Vasile Olinici, ministru secretar de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte, însoțit de o delegație din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte.
A prezidat evenimentul Președintele Senatului UBB, prof. univ. dr. Florin Streteanu, alături de care s-au aflat vice-rectorii UBB: prof. univ. dr. Călin Rus; conf. univ. dr. Alexandra Muțiu; prof. univ. dr. Horia Poenar, de asemenea, prof. univ. dr. Cristian Barta, decan al Facultății de Teologie Greco-Catolică a UBB, și Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla. Prof. univ. dr. Horia Poenar a salutat în deschidere pe toți cei de față și a subliniat atenția pe care Biserica Catolică, prin Suveranii Pontifi, a acordat-o demnității umane. „Sunt și ideile Universității Babeș-Bolyai, idei în care credem și împărtășim aceeași speranță de a găsi un limbaj comun printre diferitele naționalități, forme de cunoaștere, religii și denominații creștine". A făcut o incursiune în istoria UBB, „strâns legată de istoria Transilvaniei și în parte de cea a Europei", prezentând-o ca pe un spațiu de întâlnire între culturi și naționalități diferite.
„Avem mai multe Facultăți de Teologie, ceea ce presupune un respect, o colaborare, o înțelegere reciprocă, învățăm în română, în maghiară în germană, învățăm și în alte limbi, în engleză, în italiană și multe altele… Cel mai interesant lucru și poate cel mai important și mai prețios este că o universitate și o alta pot să coexiste. Nu este una mai bună decât cealaltă și de aceea, al treilea lucru în care credem și cred, Biserica crede, este o scară de valori a calității. Fiecare individ este egal cu celălalt, fiecare viață este la fel de importantă ca a celuilalt – știți bine atrocitățile din Ucraina sau din Gaza -, de aceea sunt foarte fericit și onorat să fiu aici în această poziție, invitându-vă să faceți parte din Universitatea noastră, să împărtășiți cele pe care noi le împărtășim și le sperăm pentru lume."
Pr. prof. univ. dr. Cristian Barta, decanul Facultății de Teologie Greco-Catolică, a rostit Laudatio, subliniind: „Astăzi, Universitatea Babeș-Bolyai își afirmă încă o dată vocația de a recunoaște acea formă a excelenței care nu se epuizează într-un palmares personal, ci se transfigurează în cunoaștere pusă în slujba demnității umane. Prin conferirea titlului de Doctor Honoris Causa Eminenței Sale Claudio Gugerotti, Cardinal al Bisericii Romane și Prefect al Dicasterului pentru Bisericile Orientale, instituția noastră onorează o personalitate de nivel internațional, cu o viziune, o operă și o activitate prestigioase, cu rezultate semnificative în cercetarea Orientului creștin, în dezvoltarea învățământului teologic și în promovarea culturii păcii și a solidarității între popoare."
PS Claudiu a mulțumit „nu doar în nume personal, ci din partea tuturor preoților, persoanelor consacrate și credincioșilor din Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla" conducerii Universității Babeș-Bolyai pentru că au sprijinit propunerea Facultății de Teologie Greco-Catolică de acordare a acestui titlu de Doctor Honoris Causa. „Omagierea Cardinalului Claudio Gugerotti poate fi privită ca o sămânță pentru viitor, deoarece invită Biserica și Universitatea la proiecte comune, care să lege și mai strâns mediul eclezial și cel academic de responsabilitatea socială: programe interdisciplinare dedicate promovării culturii dialogului, inițiative în domeniul libertății religioase și al protecției patrimoniului spiritual, platforme de formare care să pregătească lideri capabili să asculte, să reconcilieze și să reconstruiască încrederea."
Lectio magistralis ținută de Cardinalul Gugerotti s-a intitulat: „Orientul și Occidentul spiritual – o analiză". „Pentru această ocazie, am dorit să aprofundez câteva dintre reflecțiile mele anterioare asupra concepției de Orient și Occident, așa cum s-a dezvoltat ea de-a lungul timpului și cum a evoluat în perioada recentă, și datorită contextului istoric în care ne aflăm." Cardinalul a tratat perioada antichității, tema orientalismului și impactul său asupra Bisericii, conducând la final reflecția și spre situația din România, „o țară care, la o analiză mai atentă, scapă cu ușurință din categoriile care o disting ca fiind orientală, chiar dacă marea majoritate a populației este de religie ortodoxă și, prin urmare, orientală."
„România prezintă o bogăție de curente și ciocniri culturale și ideologice cu adevărat excepționale, adesea lacerante, dar care, dacă sunt bine interpretate, pot constitui o adevărată identitate compozită odată ce rănile se vor fi vindecat." „Este esențial, pentru dezvoltarea credinței și pentru înțelegerea identității, ca liturghia acestui popor al vostru, sărbătorile populare, scrierile oamenilor spirituali și ale teologilor să fie pe deplin integrate în universitatea cunoștințelor. Numai astfel se evită neglijarea și marginalizarea factorului decisiv în alegerile intime ale persoanelor, de-a lungul tuturor acestor secole, în favoarea ‚lucrurilor' și ‚faptelor' cuantificabile și numărabile. O cunoaștere a țărilor noastre lipsită de suflul spiritual, pe care am încercat să-l evidențiez în alte contexte, este în esență un muzeu. Dar ceea ce este și mai rău: un muzeu locuit de oameni vii. Desigur, acest lucru nu ne îmbogățește."
