Luni, 19 mai 2025, papa Leon al XIV-lea a primit în audiență comună delegațiile Bisericilor și religiilor care au asistat duminică la Sfânta Liturghie de început al pontificatului său. La 1700 de ani de la conciliul din Niceea, papa a spus că refacerea unității vizibile între creștini este o prioritate pentru pontificatul său. Pontiful a îndemnat reprezentanții celorlalte religii la cultivarea dialogului și a speranței într-o lume mai pașnică.
”Ca episcop al Romei, consider că una din obligațiile mele prioritare este căutarea refacerii comuniunii depline și vizibile între toți cei care mărturisesc aceeași credință în Dumnezeu, Tatăl și Fiul și Spiritul Sfânt”: a spus papa Leon al XIV-lea primind luni în audiență reprezentanții Bisericilor, Comunităților ecleziale și ai religiilor care au asistat duminică la Sfânta Liturghie de început al pontificatului său.
Papa i-a salutat cu ”afecțiune fraternă” pe reprezentanții Bisericilor - în special pe patriarhii Bartolomeu, Theofilos al III-lea și Mar Awa al III-lea - spunând că prezența și rugăciunea tuturor celor de față sunt pentru el o ”mare întărire și încurajare”. Vorbind, apoi, de pontificatul predecesorului său, papa Leon a remarcat că Francisc a făcut din fraternitatea universală unul din punctele forte ale activității sale, ducând mai departe deschiderile și inițiativele întreprinse de pontifii precedenți, mai ales începând cu sfântul Ioan al XXIII-lea. Prin enciclica sa ”Fratelli tutti”, papa Francisc ”a promovat atât drumul ecumenic cât și dialogul inter-religios”, cultivând relațiile interpersonale în așa fel încât, ”fără a știrbi cu nimic legăturile ecleziale, să fie valorificată întotdeauna trăsătura umană a întâlnirii”.
”Alegerea mea”, a spus papa Leon, ”a avut loc într-un timp în care se împlinesc 1700 de ani de la Primul Conciliu Ecumenic de la Niceea. Acel conciliu reprezintă o etapă fundamentală pentru elaborarea Crezului împărtășit de toate Bisericile și Comunitățile ecleziale. În timp ce suntem pe drumul către restabilirea comuniunii depline între toți creștinii, recunoaștem că această unitate nu poate să fie decât o unitate în credință. Ca episcop al Romei, consider ca pe una din obligațiile mele prioritare căutarea refacerii comuniunii depline și vizibile între toți cei care mărturisesc aceeași credință în Dumnezeu Tatăl și Fiul și Spiritul Sfânt”.
”Unitatea”, a reluat papa, ”a fost o preocupare constantă pentru mine, după cum mărturisește motto-ul pe care l-am ales pentru slujirea episcopală, «In Illo uno unum» – o expresie a sfântului Augustin de Hipona care amintește faptul că noi, deși suntem mulți, «în Acela care este unicul, adică în Cristos, noi suntem una» (Enarr. In Ps., 127,3). Comuniunea noastră, într-adevăr, se realizează în măsura în care mergem cu toții împreună spre Domnul Isus Cristos. Cu cât suntem mai fideli și ascultători față de El, cu atât mai mult suntem uniți între noi. De aceea, ca și creștini, suntem cu toții chemați să ne rugăm și să lucrăm împreună pentru a ajunge încetul cu încetul la acest obiectiv, care este și rămâne o lucrare a Spiritului Sfânt. Fiind conștient, de asemenea, că sinodalitatea și ecumenismul sunt strâns legate, doresc să vă asigur de intenția mea de a continua angajamentul papei Francisc în promovarea caracterului sinodal al Bisericii catolice și în dezvoltarea unor forme noi și concrete pentru o sinodalitate tot mai intensă în domeniul ecumenic”.
”Drumul nostru comun”, a afirmat papa Leon, ”poate și trebuie să fie înțeles, de asemenea, într-un sens larg, care-i cuprinde pe toți, în spiritul fraternității umane la care făceam referință mai înainte. Astăzi este timpul pentru a dialoga și pentru a construi punți. Sunt bucuros și recunoscător”, a mai spus Sfântul Părinte, ”pentru prezența reprezentanților celorlalte tradiții religioase care împărtășesc căutarea lui Dumnezeu și a voinței sale, care întotdeauna este numai o voință de iubire și de viață pentru bărbați și femei și pentru toată făptura”. Pontiful a amintit în acest sens ”eforturile remarcabile” depus de papa Francisc în favoarea dialogului inter-religios prin cuvinte și fapte care au deschis noi perspective de întâlnire pentru a promova ”cultura dialogului drept cale, colaborarea comună drept conduită și cunoașterea reciprocă drept metodă și criteriu” (Document despre fraternitatea umană, Abu Dhabi, 4 februarie 2019).
Salutând, în acest orizont, frații și surorile de religie ebraică, papa a spus că ”datorită rădăcinilor evreiești ale creștinismului, toți creștinii au o relație specială cu ebraismul” (cf. Nostra Aetate, nr. 4) care alimentează ”stima și cunoașterea reciprocă”, în timp ce ”dialogul teologic dintre creștini și evrei rămâne întotdeauna important și țin mult la acesta. Chiar și în aceste timpuri dificile, marcate de conflicte și neînțelegeri, este necesar să continuăm cu elan dialogul nostru atât de prețios”.
Cât privește raporturile dintre Biserica catolică și musulmani, papa a spus că acestea ”au fost marcate de un angajament din ce în ce mai mare pentru dialog și fraternitate”, favorizat de stima pentru acești frați și surori ”care îl adoră pe unicul Dumnezeu, cel viu și subzistent, milostiv și atotputernic, creator al cerului și al pământului, care a vorbit oamenilor” (cf. Nostra Aetate, nr. 3). Această abordare, întemeiată pe respectul reciproc și pe libertatea de conștiință, reprezintă o bază solidă pentru a construi punți între comunitățile noastre”.
Mulțumind pentru prezența lor la această întâlnire și pentru contribuția lor la pace, papa Leon a spus în discursul său că ”într-o lume rănită de violență și conflicte, fiecare dintre comunitățile reprezentate aici își aduce aportul său de înțelepciune, compasiune și angajare pentru binele umanității și salvgardarea casei comune. Sunt convins”, a reluat papa, ”că dacă vom fi în concordie și liberi de condiționări ideologice și politice, vom reuși să fim eficienți în a spune NU războiului și DA păcii, NU cursei înarmării și DA dezarmării, NU unei economii care sărăcește popoarele și Pământul și DA dezvoltării integrale. Mărturia fraternității noastre, care îmi doresc să o putem arăta prin gesturi eficace, va contribui cu siguranță la edificarea unei lumi mai pașnice, cum își doresc în inima lor toți bărbații și femeile de bună voință”.
”Să invocăm în inimile noastre binecuvântarea lui Dumnezeu”, a îndemnat la final papa Leon al XIV-lea, iar ”nemărginita sa bunătate și înțelepciune să ne ajute să trăim ca fii ai săi, frați și surori între noi, pentru ca să crească în lume speranța”.
