Sf. Ioan al XXIII-lea şi mons. Luigi Padovese
Pe 3 iunie 1963 a murit Papa Ioan al XXIII-lea care timp de 10 ani, din 1934 până în 1944, a fost administrator apostolic „sede vacante” al Vicariatului apostolic din Istanbul şi delegat apostolic în Turcia. Tocmai pe aceste meleaguri, în aceeaşi zi, după 47 de ani, a murit mons. Luigi Padovese, vicar apostolic în Anatolia. Pentru a nu uita acest lucru, iată ce a scris Chiara Zappa:
Biserica latină a Buneivestiti din Iskenderun, antica Alexandretta, aflată pe coasta meridională a ţării, este locul de unde mons. Luigi Padovese, vicarul apostolic al Anatoliei, îşi conducea turma. Acesta a fost asasinat în mod barbar pe 3 iunie 2010 de către şoferul său, Murat Altun.
Mons. Padovese avea 63 de ani şi conducea vicariatul din 2004 […] Spunea că este „prieten îndrăgostit de Turcia”, chiar dacă era conştient de ura anti-creştină prezentă în anumite medii ale societăţii, precum şi de riscurile pe care le avea Biserica care nu cu mult timp în urmă a dat martiri. Încă era viu şocul cauzat de cazul pr. Andrea Santoro, asasinat de un tânăr pe 6 februarie 2006, în Biserica din Trabzon, lângă Marea Neagră.
La finalul procesului Altun a declarat că „se căieşte de uciderea mons. Padovese”, „ultima persoană care mi-ar fi putut face rău. Dar în acel moment nu eram stăpân pe mine însumi”.
Contradicţii şi paradoxuri care nu fac altceva decât să crească frustrarea comunităţii creştine, incapabilă să găsească sensul ororii pentru a o depăşi şi pentru a învinge frica. Credincioşii nu sunt singurii îngrijoraţi. Jurnalişti, intelectuali, observatori – în plus faţă de magistratură – în aceşti ani au depus cu toţii un efort considerabil pentru a înţelege acest puzzle complicat care se ascunde în spatele unor episoade de violenţă brutală care au fost îndreptate împotriva unor persoane cunoscute - sau simbolice - din cadrul minorităţii creştine. Pr. Martin suspină şi încearcă să privească înainte. Pentru el tragedia care s-a abătut asupra comunităţii sale reprezintă şi „un impuls pentru ca preoţii să se regândească asupra prezenţei lor aici. Trebuie să găsim sensul vestirii, mergând la esenţial”.
Traducere: Andrei Hrişman
C. Zappa, Mosaico Turchia. Viaggio in un Paese che cambia, Ed. Terra Santa, Mialno 2014; cfr. Mons. Luigi Padovese. Uomo di comunione, Elledici-Valar, Torino-Gorle 2011.
Sursa:www.zenit.org