În 23 noiembrie 2021 s-au împlinit 90 de ani de la recunoașterea oficială a federalei A.ST.R.U. în cadrul şedinţei Conferinţei Episcopilor Români Uniţi din provincia mitropolitană de Alba – Iulia şi Făgăraş.
După mai puţin de 2 ani de existenţă a asociaţiei şi răspândire a ei în întreaga provincie mitropolitană şi nu numai, se simte nevoia unei organizări la nivel naţional; Astfel reprezentanţi ai asociaţiilor A.S.T.R.U. din Bucureşti, Cluj, Oradea şi Timişoara se întâlnesc la Oradea la 22 noiembrie 1931 pentru a semna actul constitutiv al Federalei Asociaţiilor naţionale ale Studenţilor Români Uniţi – A.ST.R.U. Statutul federalei menţionează că acesta „se înfiinţează în baza autonomiei Bisericii Române Unite cu Roma şi stă sub înaltul patronaj al episcopatului Bisericii Române Unite, fiind sub autoritatea directă a I.P.S. Mitropolit de Alba Iulia şi Făgăraş.”
Federala A.ST.R.U., prin statutul său, îşi asumă rolul de reprezentant al studenţilor români uniţi prin „directivarea unitară şi coordonarea activităţii asociaţiilor ASTRU regionale”, precum şi reprezentarea acestora în cadrul Bisericii Române Unite, AGRU şi PAX ROMANA. Articolul 7 al statutului menţionează mijlocele de realizare a scopului federalei: organizarea unui birou permanent, mediatizarea activităţii în presă şi reviste, editarea unei reviste a studenţilor catolici şi participarea la evenimentele organizate de AGRU şi Pax Romana etc.
Federala A.ST.R.U. a fost recunoscută oficial în şedinţa Conferinţei Episcopilor Români Uniţi din provincia mitropolitană de Alba – Iulia şi Făgăraş ţinută la Blaj la 23 noiembrie 1931. Activităţile caracteristice A.ST.R.U-lui interbelic erau organizarea de conferinţe pe teme religioase, seminarii, exerciţii spirituale, spectacole de teatru, coruri, serate dansante şi excursii. ASTRU şi AGRU organizau cicluri de conferinţe mai ales în perioada dinainte de marile sărbători a Crăciunului şi Paştelui. Putem aminti aici câteva teme de conferinţe: „Atitudinea omului în faţa vieţii”, „Dreptul şi morala”, „Destinderea vieţii religioase”, ” Cauzele intelectuale ale descreştinării şi reîncreştinarea”, „Orientarea tineretului”, „Morala creştină în viaţa popoarelor” … Conferinţele erau susţinute de membri de seama ai vremii: Pr. Gavril Iagăr, Pr. Ion Agârbiceanu, Prof. Dr. Alexandru Borza, Pr. Gavril Stan, Prof. Augustin Cosma, Pr. Ion Gârleanu şi alţi.
În 1933, Federala ASTRU tipăreşte la Oradea publicaţia „ASTRU – Revistă naţională creştină” care „se prezintă bine şi e mijlocul prin care entuziaşti noştri studenţi se străduiesc a contribui la regenerarea concepţiei morale sociale de azi”. Buletinul AGRU din martie 1934 menţionează că Federala ASTRU are filiale in patru centre universitare: Bucureşti, Cluj, Oradea şi Timişoara şi că, la acesta a aderat şi tineretul universitar din Iaşi. Federala ASTRU avea, în acel an, preşedinte pe dr. Liviu Telea din Cluj, profesor protector Dr. Al. Borza, iar ca asistent ecleziastic pe Pr. Iacob Popa, Blaj. Datorită unui nou regulament al legii universitare apărut în acea perioadă studenţi greco-catolici întâmpină dificultăţi în desfăşurarea activităţilor ca organizaţie independentă. În acest sens, prof. Dr. Alexandru Borza intervine în acestă problemă şi propune «ca să considere în mod provizor organizaţiile locale ASTRU ca secţiunea tinerimii a AGRU – lui diecezan respectiv şi să înainteze Mitropoliei din Blaj rugămintea de a interveni la Minister pentru recunoaşterea oficială a ASTRU – lui». Comitetul de conducere AGRU aprobă aceste cereri, astfel organizaţiile de studenţi greco-catolici funcţionează cu denumirea provizorie „AGRUL diecezan, secţiunea tinerimii ASTRU.”
Buletinul AGRU, din septembrie – octombrie 1937 menţionează: «Asociaţia Naţională a Studenţilor Români Uniţi, prescurtat ASTRU, care joacă rolul de căpetenie între asociaţiile tinerimii, condusă la început de dl. Tomuţa, iar mai pe urmă şi de prezent de dl. Ştefan Linul, ca prezidenţi ai comitetului, în cursul anului, au desfăşurat o activitate dintre cele mai rodnice, reuşind să atragă tot mai mult interesul studenţimii noastre faţă de problemele religioase şi morale. Numărul tinerilor studenţi şi a tinerilor studente înscrisi în asociaţie a crescut simţitor.
Exerciţiile spirituale se practicau frecvent şi constituiau un moment de rugăciune şi comunitate. Ultimele exerciţiile spirituale, dinainte de 1948, au fost ţinute la Beiuş în 7-10 august 1946 şi au constituit o reîmprospătare pentru viaţa ASTRU-lui. La aceste exerciţii spirituale au participat aproximativ 80 de tineri şi au fost ţinute de Episcopul Ioan Suciu pentru băieţi şi Părintele Iuliu Hirţea pentru fete. La aceste exerciţii spirituale se adoptă un imn ASTRU şi se compune rugăciunea astristului de către Episcopul Ioan Suciu, Pr. Tit Liviu Chinezu şi Pr. Iuliu Hirţea şi câţiva studenţi.
Activităţile caritative ocupau un loc important în viaţa astriştilor. Bolnavii erau vizitaţi de echipe de studente iar la tradiţionalele serbări a „Pomului de Crăciun” se împărţeau daruri săracilor.
ASTRU nu însemna numai, conferinţe, exerciţii spirituale şi activităţi caritative. Activităţile cu caracter recreativ – ceaiuri, excursii şi seratele dansante, făceau de asemenea parte din viaţa asociaţiei. .. şi pentru a uni studenţimea şi la veselie, am aranjat o serată dansantă… nu voi încerca să descriu, nici să citez comentariile publicului clujean, ci menţionez că prestigiul Asociaţiei s-a ridicat mult superior aşteptărilor.
Federala ASTRU devine membru PAX ROMANA în august 1932. Astfel, membri ASTRU sunt invitaţi să participe la întâlnirile internaţionale organizate. În 1934, 27 martie – 7 aprilie, astrişti participă la Roma, la pelerinajul Pax Romana, organizat cu ocazia Jubileului Anului Sfânt.
Odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, ASTRU a fost autodizolvat. Chiar dacă oficial nu mai exista, ASTRU şi a continuat activitatea şi în perioada clandestinitate a Bisericii noastre. În ţară, spiritul ASTRU trăieşte în inimile tuturor celor care cândva au fost astrişti, iar amintirea acelor ani şi formarea dobândită atunci, îi face să reziste prigoanei comuniste. În afara ţări, datorită Misiuni Române Unite existente la Paris, studenţi astrişti plecaţi să-şi completeze studiile au ocazia să continue apostolatul început în ţară. Astfel, aceştia colaborează cu Centrul Catolic Francez şi Acţiunea Catolică Italiană. Din activităţile la care au participat putem aminti: Congresul misionar Pax Romana (martie 1948), Congresul Federaţiei Naţionale de Acţiune Catolică din Franţa (iulie 1948), Congresul Acţiunii Catolice italiene (martie 1949), pelerinaj la Banneaux, Belgia (iunie 1949).
După evenimentele din 1989, ASTRU a fost reînfințat. De atunci, prin acţiunile sale ASTRU urmăreşte formarea intelectuală, morală şi spirituală a tineretului, promovarea ecumenismului, redescoperirea şi asumarea valorilor spiritualităţii răsăritene, trăirea şi practicarea carităţii creştine. Membri ASTRU sunt tineri obişnuiţi, cu multă energie şi dorinţă de a fii utili Bisericii, tineri care învaţă să-şi asume responsabilităţi şi să fie membri ai unei echipe, tineri dornici de a cunoaşte oameni şi de a-şi face prieteni.
Sursa foto: ASTRU Cluj
După un text: cluj.astru.ro (Fernea Codruţa)
