Având origini antice, medalia Sfântului Benedict a avut cea mai mare
popularitate începând cu sec. al XI-lea, datorită Papei Leon al IX-lea. În 1742, Papa Benedict al XIV-lea a
aprobat devoţiunea faţă de medalie,
stabilind în mod definitiv desenul medaliei. Aceasta, pe una din feţe,
poartă imaginea Sf. Benedict ce ţine în mână o cruce, în timp ce pe
reversul ei este încrustată o altă cruce cu iniţialele în latină ale
unei rugăciuni.
Există și varianta în care medalia este încrustată
într-un crucifix.
Explicația medaliei:
I.H.S. Ihesus sau Iesus Hominum Salvator
V.R.S. Vade retro Satana! ("Inapoia mea, Satano!")
N.S.M.V. Nunquam suade mihi vana! ("Niciodată să nu mă înşeli cu deşertăciuni!")
S.M.Q.L. Sunt mala quae libas. ("Sunt rele cele pe care le raspandesti")
I.V.B. Ipse venena bibas! ("Bea-ţi singur otrăvurile!")
Între braţele crucii: CSPB Crux Sancti Patris Benedicti ("Crucea Sf. Părinte Benedict")
Pe braţul vertical: CSSML Crux sancta sit mihi lux ("Sfânta Cruce să-mi fie lumină")
Pe braţul orizontal: NDSMD Non draco sit mihi dux ("Nu șarpele să-mi fie stăpân")
Pe faţă: S. Benedictus, Monachorum Patriarcha ("Sf. Benedict, patriarhul monahilor"); PAX - "Pace".
