(Duminica Samarineanului milostiv)
Samarineanul milostiv ne dezvăluie îndurarea. Este o parabolă despre felul în care Dumnezeu ne vindecă plecându-se asupra noastră, se milostivește de noi și ne învață să facem la fel. Noi suntem la fel ca omul din evanghelie: răniți de păcat, scoși de pe calea vieții și așteptându-ne moartea. Fiecare zi care trece nu face nimic altceva decât să ne apropie mai mult de fatidicul moment al trecerii din această viață. Evangheliile din duminicile precedente, cea despre văduva din Nain, sau a femeii cu scurgere de sânge sau a fiicei lui Iair ne vorbesc exact despre o astfel de stare. Nici legea Vechiului Testament, nici sacrificiile Templului nu reușesc să ne scape din ghiarele morții: trec pe lângă noi la fel ca preotul sau levitul de astăzi. Isus în schimb, cel pe care iudeii îl numesc samarinean și posedat de diavol, se pleacă asupra noastră, toarnă undelemnul harurilor sale peste răni și vinul bucuriei peste dureri. Ia asupra lui umanitatea noastră, cu toate păcatele ei, se înveșmânteaza cu ea. Iar când pleacă înspre Tatăl, ridicându-se la Ceruri, ne lasă în grija Bisericii, cea care pe toți îi primește și pe toți îi îngrijește până la a doua venire a Domnului.
Omul legii îi adresează două întrebări lui Isus: cum să moștenească viața veșnică și cine este aproapele lui. Mântuitorul îi răspunde la o a treia, pe care el și împreună cu el întreaga umanitate nu îndrăznește nici măcar să o formuleze: pentru cine vom fi și noi odată un “aproape”? Cine ne va iubi vreodată așa cum se iubește pe sine? De la cine să așteptăm o dragoste ce să ne învețe dragostea și o iubire în stare să ne mântuiască? Ochii lui Adam și ai Evei din icoanele Învierii, uimiți, neîncrezători parcă, și în același timp scăldați de lacrimile recunoștinței sunt ochii noștri, ai tuturor. Fiindcă în Isus Cristos, Dumnezeu ne arată dragostea lui deplină, ce se coboară până în străfundurile iadului pentru a ne salva. Înnoiți, înviați, suntem chemați să facem și noi la fel, schimbând legea aparent imutabilă a acestei vieți; chemați să fim picături de apă limpede, cristalină în marea învolburată a acestei lumi.
De multe ori coborâm și noi de la Ierusalim înspre Ierihon, prea slabi pentru a rezista tentației drumurilor ușoare ce merg în jos. Ne punem singuri în mâinile tâlharilor, iar ei răpesc moștenirea noastră de fii. Însă ori în ce situație am fi, ori de câte ori vom întinde o mână înspre Samarineanul milostiv, dragostea lui Dumnezeu se va coborî iarăși și iarăși din înălțimile Cerurilor pentru a ne învălui în îndurarea sa.
Avem ocazia de a ne reaminti că îndurarea este piatra din capul unghiului pentru credința noastră!
PS Claudiu
Episcopul Curiei
Ev Lc 10,25-37
În vremea aceea, un învăţător de lege s-a ridicat, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci? Iar Isus a zis către el: Ce este scris în Lege? Cum citeşti? Iar el, răspunzând, a zis: să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Iar El i-a zis: drept ai răspuns, fă aceasta şi vei trăi. Dar el, voind să se îndrepteze pe sine, a zis către Isus: si cine este aproapele meu? Iar Isus, răspunzând, a zis: un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, şi a căzut între tâlhari, care, după ce l-au dezbrăcat şi l-au rănit, au plecat, lăsându-l aproape mort. Din întâmplare un preot cobora pe calea aceea şi, văzându-l, a trecut pe alături. De asemenea şi un levit, ajungând în acel loc şi văzând, a trecut pe alături. Iar un samarinean, mergând pe cale, a venit la el şi, văzându-l, i s-a făcut milă, si, apropiindu-se, i-a legat rănile, turnând pe ele untdelemn şi vin, şi, punându-l pe dobitocul său, l-a dus la o casă de oaspeţi şi a purtat grijă de el. Iar a doua zi, scoţând doi dinari i-a dat gazdei şi i-a zis: ai grijă de el şi, ce vei mai cheltui, eu, când mă voi întoarce, îţi voi da. Care din aceşti trei ţi se pare că a fost aproapele celui căzut între tâlhari? Iar el a zis: Cel care a făcut milă cu el. Şi Isus i-a zis: mergi şi fă şi tu asemenea.
