În Scripturae Sacrae affectus, scrisoarea apostolică publicată la 1600 de ani de la moartea Sfântului Ieronim, Papa Francisc aduce un omagiu traducătorului Bibliei în limba latină și ne invită să ne scufundăm regulat în lecturarea ei.
În scrisoarea apostolică, scrisă în italiană și tradusă în opt limbi, inclusiv latină, Papa Francisc îl invită pe fiecare să „iubească ceea ce iubea [Sfântul] Ieronim”, adică să găsească în „tezaurul Sfintelor Scripturi o dorință neliniștită și multă pasiune pentru o mai mare cunoaștere a Dumnezeului Revelației".
Dacă mai întâi scoate în evidență viața, parcursul intelectual și opera Sfântului Ieronim de Stridon (c. 345-420), un personaj major al „epocii de aur a patristicii” și editor al Vulgatei, traducerea latină a Bibliei, Papa Francisc demonstrează apoi „actualitatea mesajului și a învățăturilor sale, din marea sa pasiune pentru Scripturi”, dând multe învățături pentru lumea contemporană. Există un „analfabetism” actual, care nu afectează doar sectorul religios, regretă suveranul pontif. Acesta din urmă invită să suplinească „lipsa cunoștințelor hermeneutice care ne fac interpreți și traducători credibili ai propriei noastre tradiții culturale”.
O provocare pentru tineri și universități
În această perspectivă, capul Bisericii Catolice îi provoacă pe tineri cerându-le să pornească în căutarea moștenirii lor. „ Creștinismul vă face moștenitori ai unei moșteniri culturale incomparabile pe care trebuie să o luați în stăpânire. Interesați-vă de această poveste care este a voastră”, îi îndeamnă Suveranul Pontif. Papa cere, de asemenea, promovarea „unei formări extinse tuturor creștinilor, astfel încât toată lumea să devină capabilă să deschidă cartea sfântă”. El deplânge însă că „bogăția Scripturii [este], din păcate, ignorată sau minimizată de mulți”. Și face un apel către universități și cercetătorii să abordeze subiectul. „De-a lungul secolelor, setea de Dumnezeu a aprins mințile mărețe și maturitatea vieții spirituale a contaminat teologi și filozofi, artiști și poeți, istorici și oameni de știință”, mai scrie Sfântul Părinte.
Studiul Scripturii, prin abordarea Sfântului Ieronim, arată că este un vector al comuniunii, deoarece „nu putem să o citim singuri”. „Doar în această comuniune cu Poporul lui Dumnezeu, în acest„ noi ”putem intra cu adevărat în inima adevărului pe care Dumnezeu însuși vrea să ni-l comunice”. Papa a reamintit, de asemenea, că Vechiul Testament, asupra căruia lucra în mod special Sfântul Ieronim, era „cu totul indispensabil” pentru înțelegerea lui Cristos. „Vechiul Testament nu este un vast repertoriu de citate care demonstrează împlinirea profețiilor în persoana lui Isus”, ci o „lumină” esențială pentru a-L înțelege.
Traducerea Bibliei chiar și astăzi
În sfârșit, suveranul pontif insistă asupra importanței pe care Sfântul Ieronim o acordă logicii inculturării textelor sacre: „Biblia trebuie tradusă constant în categoriile lingvistice și mentale ale fiecărei culturi și ale fiecărei generații, inclusiv în cultura globală secularizată a timpului nostru”. Fără acest efort, Biblia apare multor oameni ca fiind scrisă „într-un limbaj necunoscut și obscur”. Papa Francisc își încheie scrisoarea spunând că „traducătorul este un constructor de punți”. Traducerea este echivalentă cu „un act de ospitalitate lingvistică” și promovează o „cultură a întâlnirii”.
Traducere: ACC
