Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


2 - = 1
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Noi nu putem controla totul. Și asta e bine

 
Noi nu putem controla totul. Și asta e bine
  • 10 Sep 2020
  • 1463

Permiteți-mi să vă amintesc ceva ce și eu însumi am tendința de a uita: Dumnezeu este cu noi și este activ în viața noastră. Foarte activ. Am probleme în a înțelege această prezență și să o accept pe deplin.


Noi nu putem controla totul

Vedeți, simt nevoia să dețin controlul. Când eram mic, două evenimente mi-au bulversat viața. Părinții mei au divorțat și ne-am mutat. A fost un moment de mare neliniște și nesiguranță. Privind înapoi, cred că am avut atacuri de panică. Tatăl meu m-a învățat cum să-mi stabileasc obiective pentru a mă ajuta să trec peste acele momente. Mi-a spus că cheia ar fi să-mi formez o idee clară despre persoana care doresc să fiu și să știu clar ceea ce vreau să fac; apoi să muncesc din greu, să fac sacrificii și să rămână fidel țelului care mi l-am propus. Și a funcționat. A fost amețitor să-mi stabilesc un obiectiv, apoi să-l ating și să trec la pasul următor: îmi flata ego-ul. Și aprobarea rudelor îmi dăde un sentiment de control.

Nu mai sunt mic, dar copilul care am fost mai trăiește încă în mine (William Wordsworth a spus: "Copilul este tatăl omului matur"). Crescând, mi-am dat seama că obiectivele mele s-au schimbat: Vreau mai mult și mai mult control asupra lucrurilor, în timp ce am mai puțin și mai puțin. Îmi dau seama abia acum că noi nu putem controla tot ceea ce se întâmplă cu noi. Îmbătrânim. Facem greșeli. Nu ne putem rezolva întotdeauna problemele, și nici pe cele ale apropiaților noștri chiar dacă muncim mult mai mult. Este imposibil de a controla lumea în care trăim. Și acest lucru poate fi deranjant. Pentru cineva care a depășit anxietatea prin zmângăleala listelor de obiective pe un calendar vechi și lucrând din greu pentru a asta, această pierdere de control este deosebit de descurajatoare. Dar în acest mod mi-a crescut credința. Căci dacă eu cred în Dumnezeu, trebuie să am încredere în El și să mă liniștesc.

Să ne abandonăm lui Cristos

Trebuie să renunț la ideea de a controla. Dar mi se pare imposibil, nesigur și periculos. Este un proces lung până ajungi să ai încredere deplină în Dumnezeu, să-i dăruiești tot sufletul. Am fost asigurat că alți oameni mult mai buni decât mine au experimentat aceeași problemă. Frumoasa rugăciune a fratelui Thomas Merton ma ajutat mult, "Doamne Dumnezeule, eu nu știu unde mă duc, nu pot vedea drumul din fața mea, nu pot ști cu certitudine cum se va sfârși. Nu prea mă cunosc pe mine însumi, și dacă cred că urmez cu sinceritate voia Ta, asta nu înseamnă că și împlinesc întru totul ceea ce tu îți dorești de la mine. Dar cred că dorința mea de a-ți îți împlini voia, îți place. Sper să am această dorință în inimă în tot ceea ce fac, și să nu fac nimic pe viitor fără această dorință. Trăind astfel, eu știu că Tu mă vei ghida pe drumul cel bun, deși eu nu-l cunosc încă. De aceea voi fi întotdeauna încrezător, chiar și atunci când voi crede că m-am pierdut și că umblu în umbra morții. Nu-mi va fi niciodată teamă pentru că Tu ești mereu cu mine și nu mă lași singur în pericol. Amin."

Viziunea Fericitului John Henry Newman m-a călăuzit: "Dumnezeu m-a creat pentru o misiune bine definită. Mi-a dat o sarcină specifică pe care nu a încredințat-o nici unei alte persoane. Am misiunea mea și, dacă rămâne ascunsă în această viață, îmi va fi dezvăluită în celălaltă. Într-un fel, sunt de folos pentru a-și atinge scopurile Sale, atât de necesar precum un arhanghel la Siena. Dacă eu nu-mi voi împlini misiunea, cu siguranță că El va trimite pe altcineva. Cu toate acestea, mă angajez în marea lui lucrare. Sunt o legătură într-un lanț, un nod de relații între oameni. El nu m-a creat pentru nimic. Voi împlini binele, voi face lucrarea Lui, voi fi în locul pe care trebuie să-l ocup: un înger al păcii și martor al adevărului, cu condiția să-I împlinesc poruncile și să-L slujesc prin vocația mea".

Iar Sfântul Ioan Paul al II-lea m-au încurajat: "Nu-ți fie teamă! Deschide, deschide larg porțile lui Cristos". În mijlocul incertitudinilor vieții noastre, noi nu suntem chemați să preluăm controlul. Noi suntem chemați să avem credință. Noi, creștinii, sunt chemați să nu ne fie teamă și să ne abandonăm lui Cristos. Să ne bucurăm în iubirea Lui și să fim împliniți în pacea Spiritului Sfânt. Nu pot controla totul. Și asta e bine.

Dumnezeu este prezent în viața noastră. Și asta mă liniștește.

 

Traducere: ACC



Sursa:it.aleteia.org