Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


7 - = 1
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Doar îngrijindu-ne unii de alţii şi de creaţie putem vindeca lumea

 
Doar îngrijindu-ne unii de alţii şi de creaţie putem vindeca lumea
  • 13 Aug 2020
  • 451

«Pandemia a evidenţiat cât de vulnerabili şi de interconectaţi suntem cu toţii. Dacă nu avem grijă unul de celălalt, începând cu cei di urmă, cu cei mai afectaţi de pandemie, îngrijindu-ne inclusiv de creaţie, nu putem vindeca lumea.» Cu aceste cuvinte a început pontiful cateheza celei de-a doua audienţe generale de după pauza estivă. După cum a anticipat la audienţa generală din 5 august a.c., pontiful doreşte să abordeze – împreună cu credincioşii – problemele stringente pe care le-a evidenţiat pandemia, în special bolile sociale, o abordare "în lumina Evangheliei, a virtuţilor teologice şi a principiilor doctrinei sociale a Bisericii". Audienţa generală s-a desfăşurat în biblioteca biroului papal din Palatul Apostolic.

 

Spunând că este lăudabilă implicarea a numeroase persoane care, în ultimele luni, au dat dovadă de caritate umană şi creştină faţă de aproapele, dedicându-se pacienţilor chiar cu riscul de a se îmbolnăvi, pontiful a evidenţiat că boala provocată de noul coronavirus nu este singura împotriva căreia trebuie să luptăm.

"Pandemia" – a spus – "a scos la lumină patologii sociale mai ample", precizând că una dintre acestea este viziunea distorsionată asupra persoanei, "o privire care ignoră demnitatea şi caracterul său relaţional", o privire care identifică persoanele cu obiecte de folosit şi apoi de aruncat şi care promovează o cultură individualistă şi agresivă, potrivit căreia fiinţa umană este un bun de consum (cf Exortaţia apostolică "Evangelii gaudium", 53; Enciclica Laudato si ' [LS], 22)

În contrast cu privirea distorsionată a omului asupra aproapelui, pontiful a scos în evidenţă modul total diferit al privirii lui Dumnezeu care "ne-a creat nu ca obiecte, ci ca oameni iubiţi şi capabili să iubească, creat după chipul şi asemănarea Lui (cf. Gen 1,27). "În felul acesta" – a spus – [Dumnezeu] ne-a oferit o demnitate unică, îndemnându-ne să trăim în comuniune cu El, cu surorile noastre şi cu fraţii noştri, manifestând respect faţă de întreaga creaţie. Şi, în această comuniune, Dumnezeu ne dă capacitatea de a procrea şi de a păzi viaţa (cf. Gen 1, 28-29), de a lucra şi de a avea grijă de pământ (cf. Gen 2, 15; LS, 67).

Referindu-se la un exemplu al acestei priviri individualiste, oferit de Evanghelii, pontiful s-a oprit asupra cererii făcută lui Isus de mama discipolilor Iacob şi Ioan (cf. Mt 20,20-28) care dorea ca fiii ei să stea unul la dreapta şi altul la stânga noului rege. Însă Isus – a subliniat – propune un alt tip de viziune: cea a slujirii şi a dăruirii de sine în favoarea aproapelui, Mântuitorul confirmând această viziune prin redarea vederii celor doi orbi care-i devin ucenici (cf. Mt 20,29-34).

Îndemnându-ne să-i cerem Domnului, în rugăciune, o privire atentă faţă de nevoile fraţilor noştri şi ale surorilor noastre, în special faţă de aproapele aflat în suferinţă, papa Francisc a evidenţiat că indiferenţa şi individualismul nu sunt compatibile cu condiţia de discipoli ai lui Isus. În schimb, discipolii lui Isus recunosc demnitatea umană în fiecare persoană, indiferent de rasă, de limbă şi de condiţia socială.

Citând Constituţia pastorală privind Biserica în lumea contemporană – Gaudium et spes – Sfântul Părinte a amintit că Conciliul Vatican al II-lea a subliniat demnitatea inalienabilă a fiinţei umane, creată după chipul lui Dumnezeu (cf Gaudium et spes, 12), acesta fiind fundamentul întregii vieţi sociale ce determină principiile sale de acţiune.

Succesiv, referindu-se la Declaraţia universală a drepturilor omului, pe care sfântul Ioan Paul al II-lea a definit-o ca fiind un "punct de reper în călătoria lungă şi dificilă a omenirii", papa Francisc a spus că, în cultura modernă, acest document reprezintă cel mai apropiat punct de referinţă în privinţa demnităţii umane inalienabile.

În cateheza audienţei generale, pontiful s-a oprit şi asupra necesităţii de a privi la aproapele şi la întreaga creaţie ca la un dar primit din iubirea Tatălui, o astfel de privire suscitând un comportament de atenţie, grijă şi uimire. Prin contemplarea aproapelui ca pe un frate, privirea noastră se umple de compasiune şi empatie, nu de dispreţ sau duşmănie – a explicat pontiful. De asemenea, contemplând lumea în lumina credinţei, ajutăm la dezvoltarea, cu ajutorul harului, a creativităţii şi entuziasmului necesare pentru rezolvarea tragediilor istoriei.

"În timp ce facem eforturi pentru vindecarea în urma virusului care îi afectează pe toţi, fără deosebire, credinţa ne îndeamnă să ne implicăm în mod serios şi activ pentru combaterea indiferenţei în faţa încălcării demnităţii umane; credinţa pretinde întotdeauna să ne lăsăm vindecaţi şi convertiţi de individualismul nostru, atât personal cât şi colectiv" – a spus pontiful în încheierea catehezei, îndemnându-ne să-i cerem lui Dumnezeu "restituirea vederii" pentru a redescoperi ce înseamnă să fim membri ai familiei umane. Acest aspect – a precizat – poate fi tradus în acţiuni concrete de compasiune şi respect faţă de fiecare persoană şi de grijă faţă de casa noastră comună.

Primiţi acum binecuvântarea papei Francisc de la finalul catehezei audienţei generale de miercuri, 12 august, a.c.

 



Sursa:vaticannews.va/ro