Facă-se voia Ta. De câte ori am repetat această rugăciune... Acum mi se pare că o redescopăr. De tânăr am avut tendința să mă rog lui Dumnezeu pentru a mă ajută în problemele personale. Apoi am început să mă rog pentru a mă ajuta să-L slujesc, ca și cum treaba mea ar fi fost de a-L ajuta pe Dumnezeu prin apostolatul meu, prin scris, prin studii. Nu am fost conștient în mod explicit, dar credeam că era necesar, ca să spunem așa, să dau o mână de ajutor Tatălui Veșnic. Poate că nu sunt singurul cu o astfel de atitudine: fără intervenția mea Dumnezeu este în necaz. Este de-a dreptul caraghios. Acum îmi este clar că trebuie să-L las să facă totul, iar mie îmi rămâne un singur lucru: să înțeleg voia Lui. Fiat voluntas Tua.
Este uimitor cât de multă energie ai după ce-i spui lui Isus: mă încred în Tine! Devii mai harnic, mai pașnic și mai creativ. Te-ai aștepta să fie exact contrariul. A te abandona în mâinile lui Dumnezeu ar putea părea un fel de somn. Dar nu este așa. Dispar tensiunile inutile care pun bețe în roate și totul devine mai clar. Te smerești pentru că Dumnezeu este Cel care face totul, ești fără griji pentu propriul prestigiul și fără micile neliniști care împovărează inima. Isuse, fă Tu! Facă-se voia Ta. Vreau doar să te slujesc. Încredințând toate prin rugăciune, știind că Providența este cea care îndrumă și activitățile umane. În aceste zile îi cer Domnului să-l însoțească pe Sfântul Părinte în dificila călătorie apostolică din SUA, unde sunt mulți care nu-l înțeleg. Isuse, mă încred în Tine! Fiat voluntas Tua.
Traducere: ACC
