Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.
Vă prezentăm romanul Lumea Sofiei de Jostein Gaarder:
,,De-ai trăi trei mii de ani Și nu știi să-i socotești, Umbli-n beznă ca bezmetic, Chiar de zi cu zi trăiești” J.W.Goethe
Jostein Gaarder este un teolog si filosof din Norvegia. S-a născut intr-o familie de profesori , în 1952, în orașul Oslo.
Romanul Lumea Sofiei a apărut in 1991, având subtitlul ,,roman despre istoria filosofiei” este una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale. Personajele principale sunt profesorul de filozofie Alberto Knox si o fetiță de 15 ani – Sofie Amundsen. Totul începe într-o zi obișnuită după școală, atunci când Sofie găsește in cutia de scrisori un plic adresat ei, fără expeditor, care nu avea nici măcar timbru. În el îi era adresată o întrebare foarte simplă: „Cine ești tu?”. Toată seara Sofie meditează asupra acestei întrebări, chiar și in fața oglinzii, fără să găsească un răspuns concret.
În următoarea dimineață, fetița găsește în cutie alt plic, mai mare, în care era o lecție de filozofie, mai exact o lecție despre filosofii naturii. Așa începe un adevărat curs de filozofie. În fiecare zi, Sofie primește câte o lecție nouă despre filosofi din ce in ce mai apropiați de timpurile noastre. Profesorul care îi trimite aceste lecții scrise rămâne însă un necunoscut. În timp ce primește scrisorile, fata încercă să observe cine-ar putea fi acest profesor, de fiecare dată eșuează însă în încercările sale. Până într-o zi, când vede că plicurile erau aduse de un câine.
După ce, în cele din urmă, fetița și profesorul se întâlnesc, lucrurile încep să devină și mai ciudate. În scenă intră un nou personaj, o oarecare Hilde, din Lillesand, care era de aceeași vârstă ca și Sofie. Nu vă dezvălui finalul, însă ceea ce vă pot spune este că J.Gaarder are un mod special de a crea suspansul. Ceea ce îți vine cu siguranță să te întrebi la finalul romanului este dacă nu cumva fiecare dintre noi este, la fel ca Sofie, doar un personaj într-o carte… care la rândul ei este citită de alt personaj dintr-o carte… și tot așa, la infinit…
