Isus înviat este același și totuși ceva scapă privirii ucenicilor și în general celor care l-au cunoscut înainte de Înviere. Este semnul clar că Mântuitorul nu este precum Lazăr care s-a întors din moarte pentru a muri din nou: toți cei care l-au cunoscut pe Lazăr înainte de moarte, nu au nici un dubiu că este una și aceeași persoană atunci când iese din mormânt. Fiul lui Dumnezeu în schimb, nu face cale întoarsă de pe tărâmul morții, ci învinge moartea, zdrobește portile ei, transformând totul într-un pasaj către viața veșnică. De aici și noutatea: Maria Magdalena îl are în față și nu îl recunoaște, decât atunci când Isus o chemă pe nume. Ucenicii de la Emaus merg cale lungă alături de Isus fără să-și dea seama cine este, ei care l-au cunoscut atât de bine și atât de mult timp. Chipul Mântuitorului li se dezvăluie în momentul frângerii pâinii și își dau seama atunci că inimile lor ardeau când El le deslușea Scripturile. În Evanghelia de astăzi îl vedem pe Toma care îl are în față pe Cristos, însă îl recunoaște doar atunci când mâinile lui îi ating rănile.
Ce se întâmplă cu oamenii aceștia? Ce se întâmplă cu ochii lor? În fața lor este același Maestru pe care îl cunosc și totuși o noutate radicală li se dezvăluie: Isus Înviat nu mai este ținut sau oprit de spațiul nostru uman. Nu mai există ziduri sau uși capabile să îl oprească. Nu mai au nevoie să meargă fizic înspre Isus, fiindcă El e tot timpul lângă ei. Isus înviat trece chiar și prin giulgiu de îngropare lăsând amprenta Chipului Său Preasfânt.
Dacă ni se par lucruri destul de complicate să nu ne preocupăm prea tare: îi privim pe ucenici după Înviere și îi vedem la fel de încurcați. Când vine Maria Magdalena sau celelalte femei nu le dau crezare, rămânând închiși de frica iudeilor. Nici nu au cum să înțeleagă ceva atât de nou precum viața de după Înviere. Va fi nevoie ca ei să guste din acea Viață prin darul Spiritului Sfânt. Isus înviat suflă înspre ei și doar în acel moment pacea cuprinde viata lor și ochii li se deschid asupra adevăratei Vieți. Va fi nevoie de momentul Rusaliilor pentru ca frica să dispară din viața lor și să aibă tăria de a-L mărturisi pe Cristos chiar și cu prețul vieții, știind bine că sunt fiii Împărăției și că moartea nu mai există pentru ei decât ca o ușă de trecere înspre Viața cea adevărată.
Am fost și noi botezați și în acel moment Dumnezeu ne-a dăruit un nume și continua să ne cheme cu acel nume la fel ca pe Maria Magdalena. Ne-a dăruit Sfânta Scriptură și ori de câte ori ne hrănim din ea, inimile noastre se aprind de dragoste și de recunoștiintă. Ne-a dăruit Trupul și Sângele Său, iar duminica, atunci când împreună suntem părtași la frangerea pâinii, noaptea din viețile noastre este alungată. Ne-a dăruit o Biserică și episcopi martiri. Ori de câte ori ne atingem de acest tezaur, ne atingem de rănile Domnului. Ochii se deschid și buzele rostesc cuvintele mântuirii noastre: Domnul meu și Dumnezeul meu!
PS Claudiu
Episcopul Eparhiei de Cluj-Gherla
Ev Io 20,19-31
Şi fiind seară, în ziua aceea, întâia a săptămânii şi uşile fiind încuiate, unde erau adunaţi ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus şi a stat în mijloc şi le-a zis: Pace vouă! Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii, văzând pe Domnul. Şi Isus le-a zis iarăşi: Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi. Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: luaţi Spirit Sfânt; cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute. Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Isus. Deci au zis lui ceilalţi ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede. Şi după opt zile, ucenicii Lui erau iarăşi înăuntru, şi Toma, împreună cu ei. Şi a venit Isus, uşile fiind încuiate, şi a stat în mijloc şi a zis: Pace vouă! Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea şi nu fi necredincios ci credincios. A răspuns Toma şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Isus I-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut! Deci şi alte multe minuni a făcut Iisus înaintea ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în cartea aceasta. Iar acestea s-au scris, ca să credeţi că Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, şi, crezând, să aveţi viaţă în numele Lui.
