1085. Cristos îşi semnifică şi îşi realizează misterul pascal mai ales în liturgia Bisericii. În timpul vieţii sale pământeşti, Isus vestea prin învăţătura sa şi anticipa prin acţiunile sale misterul pascal. Când i-a sosit Ceasul, a trăit unicul eveniment din istorie care nu trece: Isus moare, este îngropat, învie din morţi şi şade de-a dreapta Tatălui "o dată pentru totdeauna" (Rom 6, 10; Evr 7, 27; 9, 12). Este un eveniment real, survenit în istoria noastră, dar este unic: toate celelalte evenimente ale istoriei au loc o dată, apoi trec, înghiţite de trecut. Misterul pascal al lui Cristos, dimpotrivă, nu poate rămâne numai în trecut, fiindcă prin Moartea sa El a nimicit moartea şi fiindcă tot ceea ce Cristos este, şi tot ceea ce a făcut şi a suferit pentru toţi oamenii, se împărtăşeşte din veşnicia dumnezeiască şi astfel se situează deasupra tuturor timpurilor şi se face prezent în toate timpurile. Evenimentul Crucii şi al Învierii rămâne şi atrage totul despre Viaţă.
„Sfințească-se numele Tău” 2813
„Sfințească-se numele Tău” 2812
„Sfințească-se numele Tău” 2811
„Sfințească-se numele Tău” 2810
„Sfințească-se numele Tău” 2809
„Sfințească-se numele Tău” 2808
„Sfințească-se numele Tău” 2807
Rugăciunea Domnului: „Tatăl nostru!” 2805
Rugăciunea Domnului: “Tatăl nostru!” 2804