Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


10 - = 6
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

FOTO: Marele Șincai s-a întors acasă

 
FOTO: Marele Șincai s-a întors acasă
  • 05 Noi 2019
  • 2941

Fiu al Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica, istoric, lingvist, filolog si teolog, preot si calugar, reprezentant de seama al Scolii Ardelene, GHEORGHE SINCAI se numara printre parintii fondatori  ai natiunii romane moderne. Alexandru Papiu Ilarian il considera un profet, B.P. Hasdeu il aseamana cu Prometeu al neamului romanesc “fiinca indraznise a rapi pentru fratii sai fulgerul lui Joe: istoria romanismului”, iar A.D. Xenopol il catalogheaza drept intemeietorul istoriografiei romane.

S-a născut la 28 februarie 1754, în localitatea Râciu de Câmpie.
Primele studii le face  în limba maghiară, în satul Sabed. A învăţat apoi latina la şcoala reformată din Târgu-Mureş, de  unde, la 14 ani, trece ca bursier la seminarul iezuiţilor din Cluj pentru a studia, timp de patru ani, gramatica şi poetica. În 1773, la vârsta de 19 ani, era profesor de retorică şi poetică la Blaj, unde l-a avut ca elev pe Ion Budai Deleanu. Un an mai târziu se călugăreşte, luându-şi numele de  Gabriel. Îşi continuă apoi studiile la Roma, la Colegiul “De propaganda fide”, unde a fost bibliotecar. În 1779 îşi ia doctoratul în filosofie şi teologie.

Ca urmare a cercetării intense şi studiilor efectuate în arhive şi biblioteci din Roma, Gheorghe Şincai devine pasionat de istoria românilor, preocupat fiind de originea latină a poporului şi a limbii române. La Viena şi la Roma a studiat alături de Samuil Micu, împreună cu care avea să elaboreze prima gramatică tipărită a limbii române — ”Elementa linguae daco-romanae sive valachicae” (Viena, 1780).

Cu studii temeinice de teologie şi filosofie, poliglot, Gheorghe Şincai este, alături de Samuil Micu, Petru Maior şi Ion Budai-Deleanu, un reprezentant de seamă al Şcolii Ardelene — expresie a iluminismului românesc.
La întoarcerea în ţară, se opreşte la Viena, pentru a studia, la Colegiul greco-catolic “Santa Barbara”, “metoda” conducerii şcolilor naţionale şi dreptul. În 1785 este numit director al Şcolii normale din Blaj, atunci înfiinţată, şi al tuturor şcolilor care urmau să se înfiinţeze după edictul dat de împăratul Iosif al II-lea cu un an înainte.

Ca director al învăţământului greco-catolic din Transilvania a avut o contribuţie fundamentală în răspândirea culturii în mediul rural. În 1783 publică două abecedare, un catehism şi o gramatică elementară în limba latină, iar în 1785 o aritmetică. Prin efortul său s-au construit peste 300 de şcoli româneşti.

Cade apoi victimă unei conspiraţii, fiind acuzat de complot împotriva statului. În 1794 este concediat din postul de director al şcolilor, fiind chiar întemniţat o perioadă, până în 1795. Pleacă apoi în satul Sinea (Svinica în Slovacia de astăzi), unde va rămâne — cu excepţia unei perioade în care s-a aflat la Oradea şi la tipografia Universităţii din Buda — până la sfârşitul vieţii.

Cea mai valoroasă lucrare a sa, terminată în 1811, poartă titlul de “Hronica românilor şi a mai multor neamuri în cât au fost ele aşa de amestecate cu românii, cât lucrurile, întâmplările şi faptele unora faţă de ale altora nu se pot scrie pe înţeles, din mai multe mii de autori, în cursul de 34 de ani culese…”.

Asa cum remarca Ioan Chindris, despre Sincai stim ca a murit singur, pe pamant strain, ca a fost ingropat in tarana straina si ca nici un roman nu i-a vazut vreodata mormantul. Majoritatea istoricilor, avand in vedere o copie din Registrul Defunctilor al Parohiei gr.-cat. Keletseny de care apartinea satul Sinea, paroh si celebrant al randuielii inmormantarii fiind pr. gr-cat Andreas Koleszar, spun ca s-a stins din viata in anul 1816, a doua zi din luna noiembrie, in satul Sinea, unde a locuit in ultimii ani ai vietii la familia contelui Wass din Taga.

Entuziasmati de discursul de receptie de la Academia Romana a lui Papiu din anul 1868, membri Academiei isi propun aducerea lui Sincai in tara. Treptat entuziasmul s-a stins. In anul 1968, sriitorul Romulus Rusan a vizitat localitatea svinica pentru a merge la mormantul lui Sincai, dar afla ca, in urma unui bombardamentdin anul 1945, cimitirul a fost distrus.

Cu binecuvantarea Intai Statatorului Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolice, PS Lucian MURESAN, dupa 203 ani de la moartea lui Gheorghe Sincai, o delegatie formata din oameni de cultura transilvaneni si preoti, condusa de primarul comunei Raciu, d-ul Ioan Vasu, a plecat spre Slovacia cu dorinta de a ridica o cruce in cimitirul din Svinica si de a aduce acasa o racla cu pamant din mormintele necunoscute. In data de 3 noiembrie, racla a juns la Raciu, fiind asezata in mod solemn in Biserica parohiala, unde printr-un monument funerar se va marca aducerea simbolica a trupului lui Sincai acasa.

”Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa”

            Pr. Toader DULAU