Pontif, Sfânt Părinte, Slujitor al slujitorilor lui Dumnezeu, Vicarul lui Cristos... de unde provine și ce înseamnă fiecare dintre aceste titluri care face referire la Papa?
Papa
În latina populară acest termen însemna „tată”, iar începând cu secolul al VI-lea era folosit pentru a se referi la cel care a fost pus de Cristos ca tată al familiei catolice.
Sfânt Părinte
Prin acest titlu i se adaugă paternității spirituale și caracterul sfințeniei inerente vocației și misiunii încredințate Papei de Cristos.
Pontif
Derivă din latinescul „pontifex”, care la rândul său derivă din „pons” și înseamnă punte. Semnifică „constructor de punți”. Adesea este precedat de adjectivul „Suveran”, din latinescul „Summus”, care înseamnă „absolut”, „suprem”.
Slujitorul Slujitorilor lui Dumnezeu
Acest titlu, adoptat de Sfântul Grigore cel Mare în anul 602, reflectă rolul Papei care este în slujba tuturor credincioșilor, care la rândul lor sunt în slujba lui Dumnezeu. Cristos însuși, fiind Dumnezeu, s-a făcut om pentru a ne sluji și pentru a ne mântui.
Vicarul lui Cristos
Adoptat în secolul al V-lea de Sfântul Leon cel Mare, titlul amintește misiunea Papei de a-l reprezenta pe Cristos pe pământ ca păstor al oilor sale. „Vicarius” are aceeași rădăcină cu „vice” și înseamnă înlocuitor, reprezentant, cel care exercită în mod legitim funcțiile altuia.
Episcopul Romei
Ca succesor al Sfântului Apostol Petru, fiecare Papă moștenește misiunea de a fi Episcopul Cetății Eterne.
Primatul Italiei
Din punct de vedere istoric, fiecare regiune italiană are un cardinal primat, care este principalul lider al Bisericii în acea zonă specifică.
Sanctitatea Sa
Acest titlu evocă mai presus de toate sfințenia rolului de Vicar al lui Cristos pe care îl are Papa. Acest titlu mai este folosit și pentru conducătorii altor Biserici, în principal Orientale.
Suveran al Statului Cetății Vaticanului
Titlul recunoaște puterea temporală a Papei ca lider al Statului independent Vatican.
Traducere: Liviu Ursu
