Sfântul Ioan Paul al II-lea avea un secret: rugăciunea! Ore petrecute în tăcere, în dialog ascuns cu Dumnezeu din care îşi lua forţa necesară pentru a merge în mod eficient la întâlnirea cu lumea.
Una dintre mărturiile semnificative despre viaţa de rugăciune a lui Karol Wojtyla aparţine unui preot discret care a avut ocazia de a se întâlni cu Papa polonez în ultimii ani de pontificat: Pawel Ptasznik.
Acum, el este responsabilul secţiei poloneze de la Secretariatul de Stat al Sfântului Scaun, însă în timpul pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea era cel care-l ajuta pe Papa să-şi redacteze textele. Desele vizite pe care le-a efectuat în apartamentul Papei i-au permis să afle că secretul vieţii Pontifului era rugăciunea.
Mărturia preotului polonez a fost dată în cadrul prezentării cărţii „Am trăit alături de un sfânt” scrisă de ex-secretarul de Stat al Sfântului Scaun din timpul pontificatului lui Ioan Paul al II-lea, Gian Franco Svidercoschi.
În continuare, mărturia lui Pawel Ptasznik:
„Rugăciunea lui Wojtyla era constantă şi adevărată. Chiar şi în timpul călătoriilor dorea să respecte «ora sfântă» dedicată adoraţiei euharistice, calea crucii vinerea seara şi Sfânta Liturghie. Cine organiza călătoriile trebuia să ţină cont de aceste exigenţe.
Secretariatul de Stat îi înmâna Papei lista cu cererile pentru rugăciune care soseau din întreaga lume. Se ruga consultând lista care, de multe ori, avea anexe în care se explica mai bine situaţia celor care-i cereau să se roage pentru ei.
O dată l-am văzut rugându-se în capelă având în faţa sa ziarul L’Osservatore Romano deschis la pagina unde erau trecute toate numele şefilor departamentelor din Curia Romană şi cele ale «oficialilor polonezi». Se ruga pentru toţi colaboratorii săi.
Pe birou avea un Atlas. În fiecare zi privea o parte a lumii pentru care se ruga în acea zi: era rugăciunea geografică.
Se spovedea o dată la două săptămâni la mons. Stanislaw Michalski, confesorul său.
Când trebuia să scrie un text medita în fiecare zi o oră pe terasa palatului apostolic, apoi cobora în apartamentul apostolic şi îmi dicta textul. Cita din memorie fragmente din Scriptură şi din Sfinţii Părinţi. După o oră, o oră şi jumătate, textul era gata”.
Traducere: A. H.
