Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


2 - = 1
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

PERSPECTIVE... Meditația PS Claudiu la Duminica a III-a după Paști (AUDIO)

 
PERSPECTIVE... Meditația PS Claudiu la Duminica a III-a după Paști (AUDIO)
  • 11 Mai 2019
  • 762

Ținând cont de momentul special pe care îl trăim și anume proxima vizită a Sfântului Părinte Papa Francisc la Blaj și beatificarea episcopilor martiri, cred că nu există o manieră mai potrivită de a explica evanghelia de astăzi decât aceea de a face referință la cuvintele cardinalului Iuliu Hossu, atunci când p. Vasile Aștilean, fost secretar al său care a trădat, trecând la Biserica Ortodoxă, îi face o vizită la Căldărușani. Este una dintre multele încercări ale Securității de a-l face pe episcopul de Cluj-Gherla să cedeze. P. Aștilean face referință la lipsa de perspectivă a Bisericii Greco-Catolice în situația actuală și deci la inutilitatea oricărei împotriviri. Răspunsul cardinalului este unul admirabil atunci când îi raspunde astfel: ”Perspectiva o va da tot Domnul. Femeile, când au mers la mormântul Domnului, s-au întrebat îngrijorate: «Cine ne va răsturna nouă piatra de pe ușa mormântului?» Și pe când au ajuns acolo, puterea lui Dumnezeu răsturnase piatra, iar Cristos înviase. Așa și acum, sunt sigur că Biserica va învia, nu sunt însă sigur că eu voi ajunge acel ceas fericit. Cine va răsturna piatra? Domnul!”

Îngerul Domnului le invită pe femei să ducă vestea cea bună ucenicilor și lui Petru și să le aducă aminte să se întoarcă în Galilea, acolo unde îl vor întâlni pe Isus. De ce era nevoie ca ei să mearga în Galilea? Am văzut și duminica trecută, că Isus nu mai e ținut de ziduri, de uși și de spațiul nostru finit în general. De ce era deci nevoie ca ucenicii să meargă în Galilea pentru a-l vedea? Ei, ucenicii, aveau nevoie și nu Isus. Mântuitorul putea să li se arate oriunde, însă ei aveau nevoie să se întoarcă acolo unde totul a început, acolo unde l-au văzut pentru prima oară. De ce e nevoie ca noi să venim la Blaj? Pentru a ne aduce aminte aici, unde totul a început pentru Biserica noastră, cine suntem. Pentru a redescoperi identitatea noastră. Aici totul a avut un nou început în 1700 prin niște apostoli care și-au iubit Biserica și Țara, și aparent, totul s-a încheiat în 1948: o mare piatră de mormânt părea să acopere pentru veșnicie Biserica și pe noi toți. La fel însă ca mironosițele femei, am descoperit și noi cu stupoare că piatra a fost dată la o parte de Domnul la timpul potrivit. Credința cardinalui Hossu ne întărește și pe noi în încercările noastre: el nu are nici un dubiu că așa se va întâmpla; nu știe ceasul, dar știe că Domnul va elibera Biserica Sa.

Atunci când la Sfânta Liturghie primim trupul Domnului și la fel ca Iosif din Arimatea îl punem în mormântul sufletului nostru, adică în acele zone ale vieții noastre care sunt încă sub stăpânirea fricii, a slăbiciunii, a neputinței și a păcatului, să fim convinși, întăriți de exemplul episcopilor martiri, că toate pietrele și greutățile aparent de netrecut sunt o nimica toată în fața lui Dumnezeu. Trupul lui Cristos luminează viețile noastre și inlătură umbra morții din firava noastră existență: el ne dă singura și adevărata perspectivă!

 

PS Claudiu

Episcopul Curiei

 

 

Ev Mc 15,43-16,8


Venind Iosif cel din Arimateea, sfetnic ales, care aştepta şi el împărăţia lui Dumnezeu, îndrăznind, a intrat la Pilat şi a cerut trupul lui Isus. Iar Pilat s-a mirat că a şi murit şi, chemând pe sutaş, l-a întrebat dacă a murit de mult. Şi aflând de la sutaş, a dăruit lui Iosif trupul. Şi Iosif, cumpărând giulgiu şi coborându-L de pe cruce, L-a înfăşurat în giulgiu şi L-a pus într-un mormânt care era săpat în stâncă, şi a prăvălit o piatră la uşa mormântului. Iar Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iosi, priveau unde L-au pus. Şi după ce a trecut ziua sâmbetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, şi Salomeea au cumpărat miresme, ca să vină să-L ungă. Şi dis-de-dimineaţă, în prima zi a săptămânii, pe când răsărea soarele, au venit la mormânt. Şi ziceau între ele: cine ne va prăvăli nouă piatra de la uşa mormântului? Dar, ridicându-şi ochii, au văzut că piatra fusese răsturnată; căci era foarte mare. Şi, intrând în mormânt, au văzut un tânăr şezând în partea dreaptă, îmbrăcat în veşmânt alb, şi s-au spăimântat. Iar el le-a zis: nu vă înspăimântaţi! Căutaţi pe Isus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus. Dar mergeţi şi spuneţi ucenicilor Lui şi lui Petru că va merge în Galileea, mai înainte de voi; acolo îl veţi vedea, după cum v-a spus. Şi ieşind, au fugit de la mormânt, că erau cuprinse de frică şi de uimire, şi nimănui nimic n-au spus, căci se temeau.