Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


6 - = 4
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

În Anul Centenarului Marii Uniri, bustul la mormântul lui Al. Vaida Voevod interzis de un preot ortodox

 
În Anul Centenarului Marii Uniri, bustul la mormântul lui Al. Vaida Voevod interzis de un preot ortodox
  • 10 Oct 2018
  • 1477

Sibiul este pe cale de a recupera complet memoria unui mare făuritor de ţară, reprezentant de seamă al generaţiei care a pregătit şi a înfăptuit Unirea din 1918 – dr. Al. Vaida Voevod. Activitatea sa în slujba neamului său este greu de cuprins: membru al Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român, din 1906, din 1918 a fost deputat naţionalist în Parlamentul de la Budapesta, demascând acolo inclusiv în faţa corespondenţilor presei internaţionale realităţile din Ungaria oprimatoare de naţionalităţi drama crescândă pe care o suportă un popor de 3,5 milioane sub regimul dualist austro-ungar. A fost cel mai temut deputat din rândul deputaţilor naţionalităţilor din Ungaria, discursurile sale fiind de o acuză devastatoare, cu o documentaţie inatacabilă şi cu un talent oratoric de excepţie.

În toamna anului 1918, când la sfârşit de război împrejurările fac posibilă Unirea Transilvaniei cu România, Vaida redactează principalele acte ale Unirii: Declaraţia de independenţă a Transilvaniei, pe care tot el a citit-o în Parlamentul Ungariei într-o atmosferă de consternare, el a avut ideea constituirii în subordinea Consiliului Naţional Român Central a consiliilor naţionale locale şi a gărzilor naţionale româneşti. Şi tot el, la Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie, a propus cei 250 de membri ai Marelui Sfat Naţional (Parlamentul provizoriu al Transilvaniei). A fost ales şeful Resortului de Externe şi Propagandă (ministru) al Consiliului Dirigent, dar foarte curând a fost inclus ca reprezentant al Transilvaniei în delegaţia României la Conferinţa de Pace, care urma să dea consacrarea juridică internaţională României Mari, făurită de poporul român. Meritele sale în încheierea tratatelor României cu Germania, Austria, Tratatul privind minorităţile, dar mai ales al Tratatului cu Ungaria şi a recunoaşterii Unirii Basarabiei cu România, sunt excepţionale. În România Mare a fost de patru ori prim-ministru, ministru în diverse guverne, mulţi ani deputat în Parlament, consilier regal.

Originar din Ardealul de nord, comuna Olpret (azi Bobâlna), odată cu răpirea Transilvaniei de nord-est de Ungaria horthystă, s-a refugiat cu familia la Sibiu, în teritoriul liber. Aici l-a prins în 1945 începutul regimului comunist impus de sovietici; a fost arestat de Securitate, anchetat luni de zile, dar Petru Groza l-ar fi scăpat de închisoarea de la Sighet sau de canal, motivând că, în calitate de prim-ministru, a încercat în două rânduri să încheie tratat de bună vecinătate şi neagresiune între România şi U.R.S.S. A fost expropriat complet şi i s-a fixat domiciliul forţat în Sibiu până la moarte. A murit în 12 martie 1950 în casa pe care a închiriat-o pe str. Moldovei nr. 26. De teama ca rămăşiţele pământeşti să nu-i fie profanate de comunişti, fiica lui l-a depus în secret într-un sertar de tablă în subsolul Capelei romano-catolice maghiare din Cimitirul central Sibiu. Grozăvia faţă de acest uriaş român a durat până în decembrie 1989. În plus, ziditorul de ţară a fost aruncat din istorie vreme de cinci decenii.

Din Arhivele statului Sibiu mi s-a pus la dispoziţie spre cercetare un fond arhivistic de importanţă excepţională, pe care l-am putut valorifica după 1990, anume circa 750 de pagini cât însumează scrisorile-rapoarte trimise de Vaida de la Conferinţa de Pace lui Iuliu Maniu, superiorul său în Consiliul Dirigent al Transilvaniei şi opt caiete de memorii personale, inclusiv biografia sa. Aşa am aflat că a murit în Sibiu, nu apărea însă nicăieri unde este înmormântat. După căutări, am găsit un nepot al său (Vaida i-a fost bunic) la Piteşti şi mi-a spus unde este depus bunicul său. Desigur, cu sprijinul noilor autorităţi locale, într-un termen foarte scurt l-am reîngropat în cimitirul Bisericii dintre Brazi, fostă greco-catolică, religia lui Vaida Voevod. La locul meritat, alături de alţi iluştri români transilvăneni: George Bariţiu, David Baron Urs de Margina, Iudita Măcelariu, Iosif Sterca Şuluţiu, Al. Papiu Ilarian. Astfel, nu mi-e frică să afirm că micul cimitir al Bisericii dintre Brazi este un Panteon al românilor ardeleni, alături de cimitirele de la Țebea şi de la Catedrala greco-catolică din Blaj.

Funeraliile necesare, slujba de înmormântare a făcut-o preotul ortodox al bisericii, de la desfiinţarea confesiunii greco-catolice în 1948, Biserica dintre Brazi intrând şi ea în posesia Bisericii Ortodoxe. În realităţile noi, de după 1990, Biserica greco-catolică a ieşit din catacombe şi, fiind recunoscută de statul democrat, în mod firesc a cerut restituirea proprietăţilor sale, inclusiv bisericile. Situaţia actuală a bisericii este bizară, demnă de Cartea recordurilor: curtea bisericii şi cu câteva anexe, unde sunt şi mormintele marilor români, aparţin prin hotărâre judecătorească Bisericii Greco-Catolice, iar biserica în sine ortodocşilor.

Cu sprijinul doamnei primar Astrid Fodor, în curând va fi instalat în Parcul Astra şi bustul lui Al. Vaida Voevod, întregind galeria de personalităţi ilustre ale ardelenilor. Separat, protopopul greco-catolic de Sibiu, Nicolae Popa, cu mijloace proprii, vrea să ridice în curtea bisericii, lângă mormântul său, bustul lui Vaida Voevod. În treacăt fie spus, mormintele sunt bine îngrijite de către membrii Asociaţiei foştilor deţinuţi politici, Sibiu, în bună măsură greco-catolici (mai ales ei au avut de suferit sub regimul comunist).

Bustul este terminat, a fost construit şi postamentul, care reprezintă harta României Mari, urmând să fie înălţat şi soclul, pe care să fie fixat bustul, acum în preajma Centenarului Unirii. În 16 august, protopopul greco-catolic şi cu constructorul au vrut să ia dimensiunile şi să stabilească forma soclului, însă preotul ortodox (S.M.) de la Biserica dintre Brazi a ieşit din lăcașul de cult cu un grup de credincioşi, admonestându-i, susţinând că cei din biserică au fost deranjaţi şi că el va fixa locul unde va fi instalat soclul. Conciliant, protopopul unit a declarat că revine mai târziu şi, când s-a reîntors cu constructorul, poliţişti chemaţi de preotul ortodox i-au scos afară din curte.

Tot preotul ortodox (S.M.) m-a admonestat şi pe mine în public – eram invitat la un moment cultural la Cercul Militar şi tocmai îmi lua interviu un reporter de la Radio România Actualităţi, când a năvălit peste mine, spunându-mi cum am îndrăznit să mă exprim despre biserica dintre Brazi.

După 1990, Biserica Ortodoxă clamează ecumenismul, apropierea, frăţietatea între confesiunile creştine; ori superiorii preotului de la Biserica dintre Brazi ştiu despre atitudinea şi „acţiunea patriotică” a respectivului? Atunci, în octombrie 1991, când Vaida a fost reînhumat, preotul respectiv s-a cam lăudat public ce rol a avut el în aducerea şi înmormântarea lui Vaida Voevod; probabil că în atmosfera aceea creată de evenimentele din 1989, îi convenea. Azi nu-i mai convine, eu fiind aproape convins că, dacă Vaida era de religia lui Budha sau a lui Confucius, nu ar fi avut nimic împotriva bustului; dar Vaida a fost greco-catolic.

Cu surprindere am aflat că preotul ortodox (S.M.) este şi consilier judeţean pe lista Partidului Social Democrat, care, fiind la guvernare, poartă răspunderea directă a desfăşurării Centenarului Unirii; deci, într-un fel, e şi om politic (deși Biserica nu face politică), iar domnul preşedinte al organizaţiei judeţene a PSD a fost oare informat despre atitudinea, „acţiunea patriotică” a consilierului său?

Toate acestea au loc în Anul Centenarului Marii Uniri şi faţă de memoria unuia dintre marii ziditori de ţară, Alexandru Vaida Voevod.

De Prof. Dr. Mihai RACOVITAN

 

 

(Sursa foto: www.turnulsfatului.ro)
 



Sursa:www.tribuna.ro