Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


7 - = 1
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Un adevărat Panteon al neamului românesc

 
Un adevărat Panteon al neamului românesc
  • 22 Iun 2018
  • 881

Un adevărat Panteon al neamului poate fi considerat cel mai vechi cimitir din Blaj, unde își dorm somnul de veci personalități de marcă, de la părintele filologiei românești, Timotei Cipariu, tribunul pașoptist Ioan Axente Sever, mitropolitul greco-catolic Alexandru Sterca Șuluțiu și Ioan Micu Moldovan, autorul „Pronunciamentului de la Blaj”, până la Ioan Rusu, întemeietorul geografiei științifice românești, scriitorul Ionel Pop și cărturarul Ștefan Manciulea.

Adevărate opere de artă, unele dintre monumentele funerare din cimitirul situat nu departe de centrul istoric al Blajului necesită însă restaurare, patina timpului lăsându-și nemilos amprenta pe acestea. În prezent, „Bisericuța grecilor”, prima ridicată în Blaj, în curtea căreia se află micul cimitir, aparține de o parohie ortodoxă, dar mare parte dintre cei înmormântați aici au fost slujitori de frunte ai Bisericii Greco-Catolice.

Poate așa cum în Cimitirul Bellu se realizează tururi ghidate în cadrul cărora turiștii au posibilitatea să descopere istoria personalităților înmormântate aici, așa și micul cimitir al „Bisericuței grecilor” ar trebui să fie vizitat, pentru a depune o floare sau a aprinde o candelă la mormintele iluștrilor înaintași, de toți românii care își respectă istoria.

cimitir-Blaj-03

„Locul unde s-a strigat odată destinul unui neam rămâne pentru posteritate un loc de pelerinaj”, spunea Octavian Goga despre Blaj.

Tot la Blaj se află, în spatele Colegiului „Inochenție Micu Klein”, Capela arhiereilor, unde sunt îngropați aproape toți episcopii și mitropoliții greco-catolici. Catedrala Greco-Catolică „Sfânta Treime” este un alt loc în care își dorm somnul de veci „întemeietorul Blajului românesc”, episcopul Ioan Inochenție Micu Klein, și cardinalul Alexandru Todea.

Cunoscută sub numele de „Bisericuța grecilor”, cea mai veche biserică din „Mica Romă”, construită pe locul unei vechi lăcaș de cult de lemn, între 1760 și 1770, este situată în apropiere de Piața 1848, nu departe de catedrală.

Cărturarul Ștefan Manciulea a fost de părere că „Bisericuța grecilor” își trage numele de la macedo-românii care trăiau în orașele Imperiului Austriac, numiți și greci. Este posibil ca acești „greci” care trăiau la Blaj să se fi ocupat în mod special de întreținerea bisericuței, fapt care i-a adus și numele. O altă variantă ar fi ca „Bisericuța grecilor” să fie denumită astfel după negustorii macedo-români care ar fi contribuit financiar la înălțarea ei.

„De acest lăcaș de cult se leagă și înființarea primului cimitir din Blaj unde, de-a lungul secolelor, au fost așezate spre odihnă veșnică rămășițele pământești ale unora dintre marii bărbați ai Blajului, slujitori de frunte ai Bisericii Greco-Catolice, cărturari de talie națională și europeană ori luptători pentru drepturile și libertățile românilor transilvăneni”, se menționează în volumul „Vatră de credință, istorie și cultură românească”, lucrare având ca autori pe Ion Moldovan și Alexandru Petărlecean.

cimitir-Blaj-04

Monumentele funerare ale lui Ioan Axente Sever și Alexandru Sterca Șuluțiu sunt impunătoare, lângă locurile de veci ale acestora aflându-se și mormintele lui Timotei Cipariu și Ioan Micu Moldovan, acesta din urmă fiind însă unul modest, cu o simplă cruce de lemn, dar bine îngrijit.

Un alt monument funerar impozant din micul cimitir din Blaj este cel al canonicului Basiliu Rațiu de Noșlac (1783 — 1870), pașoptist și semnatar al „Pronunciamentului de la Blaj”, din 1868, și fondator al primei școli românești din Turda. El este cel care a propus ridicarea unui monument pe Câmpia Libertății în amintirea evenimentelor din mai 1848.

Timotei Cipariu (1805 — 1887) este considerat părintele filologiei românești, fiind unul dintre întemeietorii Academiei Române și, de asemenea, unul dintre pionierii ziaristicii românești din Transilvania. A fost președinte al ASTRA. Cunoștea 12 limbi străine, printre care ebraica, persana și turca. A participat la Revoluția de la 1848 — 1849 din Transilvania.

Bun prieten cu Timotei Cipariu, cărturarul Ioan Micu Moldovan (1833-1915) a fost autorul mai multor manuale de istorie și geografie a Transilvaniei.

Membru al Academiei Române, Ioan Micu Moldovan a fost și membru fondator și președinte al ASTRA. A fost principalul autor al „Pronunciamentului de la Blaj”, act prin care se protesta împotriva încorporării Transilvaniei la Ungaria. Ioan Micu Moldovan a susținut mișcarea memorandistă (1892-1894), iar în 1908 a semnat, alături de alte personalități, „Memorandumul de la Blaj”, un protest față de legea lui Aponnyi, care viza maghiarizarea prin intermediul școlilor.

cimitir-Blaj-05

Unul dintre liderii pașoptiști, Ioan Axente Sever (1821 — 1906) a participat activ și la mișcarea de rezistență dusă, alături de Avram Iancu, în Munții Apuseni. A murit la Brașov, dar i s-a respectat dorința să fie înmormântat la Blaj.

Alături de monumentul de marmură neagră al lui Ioan Axente Sever se află mormântul lui Alexandru Sterca — Șuluțiu (1794 — 1867), episcop și primul mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma.

Tot în cimitirul de la Blaj este înmormântat și traducătorul și poetul Ioan Rusu (1811 — 1843), vicepreședinte al ASTRA. Este autorul primei lucrări românești de geografie, „Icoana pământului”, apărută în 1842.

Alături de soția și de fiul său, odihnește avocatul și scriitorul Ionel Pop (1889 — 1985), care a fost unul din cei patru secretari ai Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. A fost unul dintre cei mai apropiați prieteni de vânătoare ai lui Mihail Sadoveanu, el însuși fiind autorul mai multor lucrări cinegetice. A fost căsătorit cu Margareta Hodoș, din Blaj, prima femeie cu doctorat din Transilvania până la Unirea din 1918.

Geograf și istoric, Ștefan Manciulea (1894 — 1985) a fost distins, în 1934, cu premiul „Udriște Năsturel” al Academiei Române. Este autorul lucrării „Granița de Vest”.

cimitir-Blaj-07

Datele din acest volum au fost utilizate pe parcursul tratativelor româno-maghiare de la Turnu Severin, din august 1940, și la lucrările Conferinței de Pace de la Paris, din 1947, atunci când a fost recunoscut dreptul României asupra Transilvaniei de Nord, cedat Ungariei în 1940. Odată cu instaurarea regimului comunist, Ștefan Manciulea a fost aruncat în închisoare în două rânduri ca deținut politic. Cu greu și-a găsit apoi un loc de muncă. A fost „îngrijitor de parc” la Sanatoriul TBC din Blaj până la pensionare.

Cimitirul adăpostește multe alte morminte ale unor călugări și cărturari din timpurile de început ale Blajului.

Osemintele arhiereilor Blajului și-au găsit loc de veșnică odihnă în Capela construită în spatele Institutului Recunoștinței, actualmente colegiu, constituit sub mitropolitul Vasile Suciu.

El a considerat de cuviință să se zidească în apropiere și o capelă pentru elevii și surorile din institut, urmând ca în subsolul ei să fie mutate rămășițele arhiereilor Blajului. „Construcția lăcașului a început în 1935, iar în 31 octombrie 1937 osemintele arhiereilor așezate în șase sicriașe purtate pe umeri de preoți tineri au fost mutate din cripta din curtea castelului în noua criptă a capelei”, aflăm din volumul „Vatră de credință, istorie și cultură românească”.

Capela Arhiereilor” a fost transformată în 1948 în magazie, iar cripta în depozit pentru legume. Și-a recăpătat destinația doar după 1989. Aici se află rămășițele pământești a șapte episcopi și mitropoliți greco-catolici: Petru Pavel Aron (1752 — 1764), Atanasie Rednic (1764 — 1772), Grigore Maior (1772 — 1782), Ioan Bob (1782 — 1830), Ioan Lemeny (1832 — 1850), Ioan Vancea (1869 — 1892) și Alexandru Nicolescu (1935 — 1941).

Vechi centru cultural, Blajul are merite deosebite în plan istoric, lingvistic și de renaștere națională. Aici s-au pus bazele unei culturi în limba națională, în contextul unei stăpâniri străine. Ioan Micu Moldovan spunea despre Blaj că este „cel mai vechi cuib al deșteptării noastre naționale”. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)



Sursa:www.financiarul.ro