Psalmul 138
Doamne, Tu mă cercetezi și mă cunoști,
Tu știi când mă așez și când mă ridic,
Înțelegi de departe gândurile mele.
Privești drumul și odihna mea,
Toate căile mele îți sunt cunoscute.
Cuvântul nu-mi este încă pe limbă
Și iată, Doamne, tu deja îl cunoști cu totul.
La spate și din față mă înconjori
Și așezi peste mine mâna Ta.
Minunată îmi este ştiinţa Ta,
Prea înaltă, pentru mine inaccesibilă.
Unde să merg departe de spiritul Tău?
Unde să fug de prezența Ta?
Dacă urc în cer, Tu ești acolo;
Dacă cobor la iad, iată-Te.
Dacă voi lua aripile zorilor de zi
Ca să locuiesc la marginile mării
Și acolo mă călăuzește mâna Ta
Și mă ţine dreapta Ta.
Când spun: „Dacă m-ar cuprinde întunericul
Și lumina din jurul meu s-ar face noapte”,
Nici măcar întunericul pentru Tine nu e întuneric
Și noaptea e luminoasă ca ziua;
Pentru Tine întunericul e ca lumina.
Tu ești Cel care ai format rinichii mei
Și m-ai plăsmuit în pântecele maicii mele.
Îți aduc mulțumire:
Ai făcut din mine o minunăție extraordinară;
Minunate sunt lucrările Tale,
Le recunoaște din plin sufletul meu.
Nu-Ți erau ascunse oasele mele
Când eram plăsmuit în secret,
Meșteșugit în profunzimile pământului.
Încă neformat fiind m-au văzut ochii Tăi;
Erau scrise în cartea Ta toate zilele fixate,
Când încă nu exista niciuna.
Cât de profunde sunt pentru mine gândurile Tale,
Cât de mare este numărul lor, Doamne!
Dacă aș vrea să le număr, sunt mai multe decât nisipul.
Mă trezesc și încă sunt cu Tine.
Dacă Tu, Doamne, i-ai ucide pe răufăcători!
Depărtaţi-vă de la mine, oameni sângeroși!
Ei vorbesc cu vicleșug împotriva Ta,
Împotriva Ta se ridică în zadar.
Cât îi urăsc, Doamne, pe cei care te urăsc!
Cât îi disprețuiesc pe cei care se pun împotriva Ta!
Îi urăsc cu ură nestăvilită,
Îi consider dușmanii mei.
Cercetează-mă, Doamne, şi cunoaşte inima mea,
Pune-mă la încercare și cunoaşte gândurile mele;
Vezi dacă parcurg un drum de suferință
Și călăuzește-mă pe o cale de veșnicie.
Minunată îmi este ştiinţa Ta, prea înaltă, pentru mine inaccesibilă. Sfântul Vasile cel Mare spune referitor la afirmația psalmistului că: „minunată este cunoștința despre Tine pe care o am plecând de la mine… adică, văzând știința desfășurată în mine, cu câtă înțelepciune a fost alcătuit trupul meu, plecând de la această fragilă făptură pot să pricep câte ceva din măreția Celui care a creat-o”.
Nu-Ți erau ascunse oasele mele când eram plăsmuit în secret Sfântul Ioan Gură de Aur ne ajută să medităm versetul acesta: „m-ai văzut când încă nu eram format și m-ai văzut, anticipat, ca pe o făptură deja formată, căreia nu-i lipsea nici măcar o zi pentru deplina dezvoltare”.
Dacă Tu, Doamne, i-ai ucide pe răufăcători! Sfântul Casiodor ne spune că prin cuvintele psalmistului: „nu se cere moartea păcătoșilor, pentru că Domnul a venit ca să-i mântuiască. A-i ucide pe răufăcători înseamnă a-i face să moară pentru păcat și să trăiască pentru Dumnezeu”.
