În cartea Padre Pio prietenul meu, Giovanni Siena, în vârstă de 94 de ani, fost profesor și jurnalist, publică jurnalul său de treizeci de ani pe urma sfântului, până la moartea sa. Acest laic din San Giovanni Rotondo, tată a nouă copii (dintre care opt au fost botezați de Padre Pio), scrie despre viața și moartea prietenului şi părintelui său spiritual. Felul în care scrie, anecdotele de multe ori inedite, personale și familiale, formează un buchet superb cu un parfum delicios oferit cititorului.
Extras:
Mărturisirea durează câteva minute. Mă uit la fețele credincioșilor care ies din tribunalul divin. Aproape toţi zâmbesc; unii sunt trişti pentru că nu au primit dezlegare, dar știu că vor trebui să revină cu o altă dispoziție a sufletului. Îmi dau seama că iertarea păcatelor ne este dată doar dacă ne angajăm serios să nu mai cădem în aceleași greșeli. Aceasta, Padre Pio o citea în inimi într-un mod extraordinar, şi eu am experimentat asta de multe ori.
Într-un moment când noțiunea de milă divină este atât de pervertită, destinată să scuze sau chiar să nege păcatul, pentru că ar fi "jansenist" sau "fariseic" (în timp ce se confruntă cu cazuistica fariseică care căuta să scuze legea căsătoriei, Domnul nostru amintește clar și fără compromisuri –unii ar spune cu rigiditate - că ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă ), exemplul lui Padre Pio mărturisește ceea ce este adevărata milă, iubirea păcătosului și, în acelaş timp, respingerea fără compromisuri a păcatului.
Traducere: ACC
(lesalonbeige.blogs.com)
Rămâi cu mine, Doamne, ca nu cumva să uit de Tine;
Rămâi cu mine, Doamne, pentru că Tu știi cât de ușor Te părăsesc;
Rămâi cu mine, Doamne, pentru că sunt slab și am mare nevoie de Tine ca să nu recad;
Rămâi cu mine, Doamne, pentru că Tu ești viața mea, și fără Tine zelul meu slăbește;
Rămâi cu mine, Doamne, pentru că Tu ești lumina vieții mele, și fără Tine rătăcesc în întuneric;
Rămâi cu mine, Doamne, și arată-mi voința Ta Preasfântă;
Rămâi cu mine, Doamne, ca să-ți aud vocea și s-o pot urma;
Rămâi cu mine, Doamne, pentru că vreau să fiu mereu cu Tine;
Rămâi cu mine, Doamne, dacă vrei să-ți rămân credincios;
Rămâi cu mine, Isuse! Oricât ar fi de sărac, sufletul meu nu dorește decât să fie lăcașul dragostei și fericirii Tale;
Rămâi cu mine, Isuse, și la apusul vieții mele, când moartea mi-e aproape, cu judecata Ta dreaptă și cu eterna veșnicie;
Te rog, ajută-mă să-mi dublez forțele pentru că, în drumul spre Tine, să nu mă părăsească!
Mă neliniștesc ispitele întunericului, seceta sufletească, crucea și suferințele.
O, câtă nevoie am de Tine în noaptea cruntă a încercărilor și a pericolelor. Fă să Te recunosc ca ucenicii Tăi la Frângerea Pâinii astfel încât Sfânta Euharistie să fie lumina care împraștie întunericul din sufletul meu, forța care mă susține și singura bucurie a inimii mele.
Rămâi cu mine, Doamne, și, când va veni moartea, să fiu unit cu Tine, dacă nu în mod real în Sfânta Taina a Euharistiei, cel puțin prin harul și iubirea Ta.
Rămâi cu mine, Isuse! Nu-ți cer mângâiere căci nu o merit, ci doar harul Prezenței Tale.
Rămâi cu mine, Isuse, prin prezența Ta în "peștera” inimii mele și:
- Curățește-o!
- Încălzește-o!
- Sfințește-o! Așa cum Îți place Ție.
Rămâi cu mine, Doamne, și ajută-mă ca numai pe Tine să Te caut, numai Iubirea Ta, Harul Tău, Voința Ta, Îndurarea Ta, Inima Ta. Nu-ți cer decât să Te iubesc din ce în ce mai mult și voi fi destul de bogat!
Astfel, iubindu-Te din toate puterile mele slabe, aici pe pământ, să pot ajunge la Tine și să Te iubesc în fericirea cea veșnică din cer. Amin.
