Biserica Greco-Catolică din București a fost reprezentată la catafalcul Reginei Ana prin Preasfințitul Mihai, însoțit de preoții Andrei Mărcuș și Silviu Moșneag, care a celebrat un scurt moment de rugăciune. Au fost cântate cele patru tropare ale parastasului – timp în care s-a făcut cădirea sicriului – și ectenia morților, urmate de troparul „Cu sfinții odihnește”. În încheiere Preasfințitul Mihai a citit pentru sufletul Reginei rugăciunea dezlegării și a rostit „Născătoare de Dumnezeu”. Au fost de față principesele Elena și Maria care au primit astfel condoleanțele, omagiile și compasiunea Episcopiei noastre de la București.
Prezența Bisericii Greco-Catolice la un asemenea eveniment public a fost marcată de o extremă discreție, atenția generală concentrându-se pe autorități și pe figurile importante ale momentului. La castelul Peleș, unde Carol I, întemeietorul dinastiei României, se retrăgea adesea în mijlocul naturii, s-a întâmplat o dată, în 1936 ca mitropolitul greco-catolic Alexandru Nicolescu să depună ca demnitar în fața Regelui jurământul constituțional de fidelitate față de țară. Slujba de pomenire a Episcopiei greco-catolice de București pentru odihna sufletului Reginei Ana, descendentă directă pe linie paternă a Regelui Soare și a sfântului Ludovic al IX-lea al Franței, este, așadar, prima slujbă greco-catolică celebrată vreodată la castelul Peleș.
Biserica trăiește în prezent, iar Dumnezeu, Cel care a intrat în istoria umanității pe la periferie, a ieșit din vâltoarea timpului pe tronul crucii, între doi tâlhari care i-au stat de-a dreapta și de-a stânga. El continuă să ne surprindă, invitându-ne să redescoperim alături de adevăr și de respectul pentru semeni, revanșa istoriei. Fără ranchiună și fără amărăciuni cu sufletul la întâlnirea de la urmă cu El.
