În Anul Jubiliar al Milostivirii Divine, duminică, 17 aprilie, în Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca vor fi primite moaște ale Sfintei Faustina Kowalska (1905-1938), numită și „Apostol al Milostivirii”, care se numără între cei mai cunoscuți sfinți ai Bisericii Catolice.
Mesajul Milostivirii Divine „… vine, în întâmpinarea tuturor nevoilor oamenilor” (Ioan Paul al II-lea) și are formele de devoțiune indicate de Isus Sfintei Faustina: „Toate sufletele care vor adora milostivirea mea și îi vor răspândi cultul, îndemnând și alte suflete la credința în milostivirea mea, nu vor avea teama în ceasul morții… Sufletul care va venera această icoană (nn. a Milostivirii Divine) și va recita Rozariul Milostivirii Divine, nu va pieri; deja pe acest pământ îi promit victorie asupra dușmanilor și va fi ocrotit de gloria mea în ceasul morții”.
Părticele din moaștele Sfintei Faustina se află în Casa Surorilor Comunității catolice „Sf. Ioan” din București și, cu binecuvântarea Preasfinției Sale Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla și prin bunăvoința surorilor, vor fi primite în Catedrala „Schimbarea la Față”, duminică 17 aprilie 2016, la ora 16.00, unde vor putea fi venerate. Cu această ocazie, prin grija pr. vicar Anton Crișan, în Catedrala episcopală va fi organizat un program special de rugăciune.
La ora 16.45 în Catedrală se va face Rozariul Divinei Îndurări, iar de la ora 17.00 va urma Calea Crucii – cu meditații ale Sfintei Faustina. Programul va continua de la ora 18.00, prin celebrarea Sfintei Liturghii a tinerilor, care în fiecare după-amiază de duminică și în sărbători este celebrată în Catedrală în primul rând pentru tineri, răspunsurile liturgice fiind date de Grupul de Rugăciune (Adorație) Triumful Inimii Neprihănite. De la ora 19.15, este programată prezentarea Sfintei Faustina și a mesajului Milostivirii Divine. Venerarea moaștelor Sfintei Faustina va continua întreaga seară, atât timp cât vor fi credincioși care vor dori să ceară mijlocirea Sfintei și să invoce harul milostivirii lui Dumnezeu.
Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea a acordat o mare importanță, în întreg Pontificatul său, mesajului despre Milostivirea lui Dumnezeu oferit lumii prin Sora Faustina. El a numit-o pe Faustina «darul lui Dumnezeu pentru timpurile noastre» și a catalogat Jurnalul ei drept Evanghelie a milostivirii, scrisă din perspectiva secolului al XX-lea. În ziua în care a canonizat-o pe Sfânta Faustina – la 30 aprilie 2000 -, Sfântul Pontif Roman a instituit sărbătoarea Divinei Îndurări (a Divinei Milostiviri), care se celebrează de atunci în Biserica Catolică în fiecare an în prima duminică după Sărbătoarea Învierii, având ca semn distinctiv icoana Milostivirii Divine, pictată la cererea Sorei Faustina, care îl reprezintă pe Domnul Isus Hristos cu două raze izvorând din Inima Sa – una roșie și una albă – simbolizând sângele și apa ce au țâșnit din coasta Sa. Papa Ioan Paul al II-lea a spus cu acea ocazie, că vrea să transmită „mesajul ei noului mileniu: tuturor oamenilor, ca să învețe să cunoască tot mai bine adevărata față a lui Dumnezeu și adevărata față a fraților”. Papa se referea la mesajele pe care Isus le-a comunicat acestei smerite surori poloneze și au fost adunate de ea într-un Jurnal (La misericordia divina nella mia anima. LEV Città del Vaticano, 2007).
Mesajul Sfintei Faustina este centrat pe necesitatea milostivirii: „aproape în fiecare pagină din acest lung jurnal se percepe dorul lui Isus pentru ca milostivirea Sa să fie cunoscută și să nu îi fie pusă nici o limită. Într-unul din mesajele Sale, Isus îi cere Sfintei Faustina: «Scrie, vorbește despre milostivirea Mea, spune sufletelor unde trebuie sa caute mângâierile, adică în tribunalul milostivirii, acolo au loc cele mai mari minuni care se repetă încontinuu. Pentru a obține această minune, nu trebuie făcute pelerinaje în țări îndepărtate, nici nu trebuie celebrate rituri exterioare solemne, ci e suficient a te pune cu credință la picioarele unui reprezentant al Meu și a-i mărturisi propria mizerie și minunea milostivirii divine se va manifesta în toată plinătatea sa. Chiar dacă un suflet ar fi în descompunere ca un cadavru și omenește nu ar fi nici o posibilitate de înviere și totul ar fi pierdut, nu ar fi așa pentru Dumnezeu: o minune a milostivirii divine va învia acest suflet în toată plinătatea lui»” (Conciliul Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizări, Sfinți în milostivire, Iași, 2015, p. 11-12).
Principalele rugăciuni ale Sfintei Faustina, rostite apoi de milioane și milioane de creștini, sunt: «Isuse, am încredere în tine!» și «Veșnice Părinte, îți ofer Trupul și Sângele, Sufletul și Dumnezeirea preaiubitului tău Fiu, Domnul nostru Isus Cristos, pentru iertarea păcatelor noastre și ale lumii întregi. Pentru dureroasa lui pătimire, ai milă de noi și de lumea întreagă!» (Jurnal, 476).
VS-DIRMM
SFÂNTA FAUSTINA KOWALSKA
– repere biografice –
Sora Faustina, apostol al Milostivirii Divine, se numără astăzi printre cei mai cunoscuți sfinți ai Bisericii. Prin ea, Domnul Isus transmite lumii marele mesaj al milostivirii lui Dumnezeu și indică modelul desăvârșirii creștine bazat pe cunoașterea misterului milostivirii Divine și pe corespunderea la această milostivire anticipată a lui Dumnezeu printr-o atitudine de încredere în El și de milostivire față de aproapele.
S-a născut la 25 august 1905, a treia din cei zece copii ai lui Stanisław și Marianna Kowalski, țărani din satul Głogowiec, din Polonia. Încă de la vârsta de șapte ani simțise glasul vocației în suflet, dar pentru că părinții nu erau de acord ca ea să intre în mănăstire, se străduia s-o înăbușe în lăuntrul său. Totuși, presată de viziunea lui Cristos în suferință, a plecat la Varșovia unde, la 1 august 1925, a intrat în Congregația Surorilor Sfintei Fecioare a Milostivirii. A trăit în călugărie treisprezece ani, îndeplinind funcțiile de bucătăreasă, grădinăreasă și portăreasă în diferite case ale Congregației, cel mai mult timp la Cracovia, Vilnius și Płock.
Anii pe care i-a petrecut în mănăstire au abundat în haruri extraordinare: revelații, viziuni, stigmate ascunse, participare la pătimirea Domnului, darul bilocației, al citirii în sufletele omenești, al profeției și darul, atât de puțin frecvent, al logodnei și căsătoriei mistice. Contactul viu cu Dumnezeu, cu Preasfânta Mamă a lui Dumnezeu, cu îngerii, cu sfinții, cu sufletele din Purgatoriu, tot acest univers supranatural era pentru ea adevărat și real ca acela pe care îl percepea cu simțurile.
Sora Faustina a fost aleasă de Domnul Isus ca secretară și apostol a milostivirii Sale, ca prin ea să transmită lumii un mare mesaj. Misiunea Sorei Faustina – rezumată în câteva cuvinte – constă în a proclama lumii adevărul biblic al credinței cu privire la iubirea milostivă a lui Dumnezeu pentru fiecare persoană, prin mărturia vieții, faptei, cuvântului și rugăciunii. În acest scop, Domnul Isus a transmis prin ea noi forme ale cultului Milostivirii Divine: icoana lui Isus Milostiv cu inscripția «Isuse, mă încred în Tine», Sărbătoarea Milostivirii Divine, Rozariul Milostivirii Divine și rugăciunea din momentul morții lui Isus pe Cruce, la ora 15.00, numită ora Milostivirii. De aceste forme, precum și de răspândirea venerării Milostivirii, Isus a legat mari promisiuni, cu condiția unei autentice practici a acestei devoțiuni, adică în spiritul încrederii în Dumnezeu și al practicării prin fapte a iubirii față de aproapele.
Din carisma Sfintei Surori Faustina și din experiența sa mistică s-a născut în Biserică Mișcarea Apostolică a Milostivirii Divine, care continuă misiunea sa profetică. Astăzi, această mișcare, cuprinde milioane de oameni din întreaga lume: congregații călugărești și mănăstiri, institute laice, pustnici, preoți, confrerii, asociații, diferite comunități de apostoli ai Milostivirii Divine și persoane care își asumă individual sarcina de a face prezentă în Biserică și în lume iubirea milostivă a lui Dumnezeu față de om.
Misiunea profetică a sfintei Surori Faustina este consemnată în Micul Jurnal al său, scris la cererea expresă a Domnului Isus, precum și a confesorilor săi. În acesta, ea a notat cu fidelitate toate cuvintele Domnului Isus și a descris întâlnirile sufletului său cu El.
Chinuită de boală și de diferitele suferințe pe care le îndura ca pe un sacrificiu benevol pentru păcătoși, Sora Faustina a murit la Cracovia, la 5 octombrie 1938, la vârsta de numai 33 de ani. La 18 aprilie 1993, în Piața Sfântul Petru din Roma, Sfântul Părinte Ioan Paul II a procedat la beatificarea Sorei Faustina, iar la 30 aprilie 2000, la canonizarea sa.
Moaștele sfintei Surori Faustina se odihnesc în capela mănăstirii sub celebra icoană dătătoare de haruri a lui Isus Milostiv de la Sanctuarul Milostivirii Divine din Cracovia, dar și in alte așezăminte din lume, printre care: Catedrala „Sf. Iosif” și Biserica Popa Chițu din București. (Sr. M. Elzbieta Siepak ZMBM – Congregația Surorilor Sfintei Fecioare a Milostivirii, Varșovia, Polonia) (sursa – aici – Pr. Iosif Iacob – Iași).