Schimbările climatice, criza internaţională, sărăcia şi pericolul asupra creştinilor: sunt câteva din punctele cheie atinse de papa Francisc într-un interviu oferit revistei săptămânale Paris Match, din Franţa. Pontiful a subliniat încă o dată liniile-pilot ale pontificatului său, fără a uita că a fost „un preot de stradă”, cum se auto-defineşte.
La prima întrebare, despre «cum poate fi protejat omul contemporan de distrugerea sa?», Succesorul lui Petru subliniază că aceasta este posibil doar „renunţând la idolatria banului şi readucând în centru fiinţa umană, demnitatea sa, binele comun şi viitorul generaţiilor care vor trăi pe Terra”, destinate în caz contrat să trăiască într-o „grămadă de gunoaie și murdărie”.
Papa Francisc răspunde în mod direct la toate întrebările, chiar şi cele personale, când împărtăşeşte nostalgia sa pentru o plimbare pe străzile Romei şi o pizza cu prietenii. În acelaşi timp, Pontiful reiterează convingerea fermă asupra legăturii profunde care există între sărăcie şi salvgardarea Creaţiei, cum subliniază şi în ultima sa enciclică, «Laudato Si’. Despre ocrotirea casei noastre comune»:
„Creştinii – explică Papa – sunt înclinaţi spre realism, nu spre catastrofism”, de aceea „nu putem ascunde ceva evident, şi anume: sistemul mondial actual nu este durabil”. Prin urmare, Papa îşi exprimă speranţa ca summit-ul asupra climei din luna decembrie, care va avea loc la Paris, să poată conduce la „alegeri concrete, împărtăşite de toţi”, spre pentru binele comun, care să aibă „o viziune pe termen lung”.
„Casa noastră comună, afirmă Pontiful, este poluată şi continuă să se deterioreze. Este nevoie de angajamentul tuturor şi este necesar să protejăm împreună omul de auto-distrugerea sa”.
Întrebat despre tragedia pe care o trăiesc comunităţile creştine din Orientul Mijlociu, ameninţate de violenţa fundamentalistă islamică, papa Francisc răspunde: „Nu ne putem consola în faţa faptului că aceste comunități, în prezent minoritare în Orientul Mijlociu, sunt forțate să-și abandoneze casele şi terenurile lor”. În faţa acestei realităţi, „avem datoria umană și creștină de a acționa”, spune Papa, susţinând că nu pot fi omise cauzele care au condus la aceasta, și nici „ipocrizia marilor puteri, care vorbesc despre pace, dar în acelaşi timp vând arme”. Pentru a rezolva tragedia refugiaților, o problemă prezentă, este nevoie „să se acționeze în favoarea păcii, și să se lucreze concret cu privire la cauzele structurale ale sărăciei”. Mai mult decât atât, adaugă Papa, „capitalismul și profitul nu sunt diabolice dacă nu sunt transformate în idoli. Ele nu sunt rele dacă sunt folosite ca instrumente”. Riscăm să ajungem la ruina societății actuale, concluzionează Pontiful, doar dacă „banii și profitul cu orice preţ devin fetișuri la care ne închinăm, iar lăcomia este baza sistemului nostru social și economic”.
Întrebat despre apropiata canonizare a părinților Sf. Tereza de Lisieux, pe 18 octombrie a.c., în Vatican, Papa vorbește despre „un cuplu de evanghelizatori care au dat mărturie despre frumusețea credinței în Isus”.
