Psalmul 3 (Al lui David, când fugea din fața fiului său Absalom)
Scăparea vine de la Domnul
Doamne, ce numeroși sunt cei ce mă dușmănesc !
O mulțime s-a ridicat împotriva mea.
Mulți sunt cei ce strigă împotriva mea:
„Nici Dumnezeu nu-l va mai scăpa”.
Dar Tu Doamne, ești pavăza mea,
Tu ești mărirea mea, Tu înalți capul meu.
Cu glas mare am strigat către Domnul,
Și El mi-a răspuns din muntele cel sfânt al Lui.
M-am culcat, m-am odihnit și m-am trezit:
Pentru că Domnul mă sprijină.
Nu mi-e frică de mulțimea întărâtată
Care m-a încercuit.
Ridică-Te Doamne, Mântuiește-Mă Dumnezeul Meu !
Pentru că Tu lovești peste gură pe toți dușmanii mei,
și zdrobești dinții răufăcătorilor.
Mântuirea vine de la Domnul:
peste poporul tău fie binecuvântarea Ta.
Numeroși sunt cei ce mă dușmănesc. Psalmul al III-lea începe cu o serie întreagă de enumerări care au în centru figura dușmanilor. Ei sunt mulți, sunt puternici și pot face rău. Pericolul este imens și iminent. Mai mult decât atât, apare și ispita că nici însuși Dumnezeu nu ar putea interveni pentru a-i veni în ajutor profetului David care în acest psalm fuge de oamenii puși pe urma sa de Absalom, fiul ce l-a uzurpat (2Sam 15 și urm.). Mulțimea pericolelor și a dușmanilor este contrastată de singurătatea profetului a cărui speranță e una singură: Domnul.
M-am culcat, m-am odihnit și m-am trezit. Expresia aceasta se aplică lui David în cazul de față, care chiar în mijlocul pericolelor se poate odihni pentru că sub paza lui Dumnezeu cel Atotputernic se simte în siguranță. În același timp, cuvintele acestea sunt o profeție mesianică, care are legătură cu mântuirea adusă de Hristos: ele prefigurează moartea Domnului și învierea Sa.
Pentru că Tu lovești peste gură pe toți dușmanii mei, și zdrobești dinții răufăcătorilor. Această formulare expresivă dar neobișnuită pentru noi, oamenii secolului XXI d. Hr., ca să-L descrie pe Dumnezeu este un răspuns la prima partea a psalmului. Dacă acolo părea că dușmanii au toată puterea și insinuează chiar că nici Domnul nu mai poate interveni în fața lor, aici sunt copleșiți de Dumnezeu. Cuvintele care fac referire la gură lovită, la dinți zdrobiți, sunt scrise pentru a însemna faptul că cei care se opun puterii Stăpânului, vor fi reduși la tăcere, pentru că Mântuirea vine de la Domnul.
Pr. Gabriel Buboi, Rectorul Colegiului Pontifical Pio Romeno