În cartea Padre Pio prietenul meu, Giovanni Siena, în vârstă de 94 de ani, fost profesor și jurnalist, publică jurnalul său de treizeci de ani pe urma sfântului, până la moartea sa. Acest laic din San Giovanni Rotondo, tată a nouă copii (dintre care opt au fost botezați de Padre Pio), scrie despre viața și moartea prietenului şi părintelui său spiritual. Felul în care scrie, anecdotele de multe ori inedite, personale și familiale, formează un buchet superb cu un parfum delicios oferit cititorului.
Extras:
Mărturisirea durează câteva minute. Mă uit la fețele credincioșilor care ies din tribunalul divin. Aproape toţi zâmbesc; unii sunt trişti pentru că nu au primit dezlegare, dar știu că vor trebui să revină cu o altă dispoziție a sufletului. Îmi dau seama că iertarea păcatelor ne este dată doar dacă ne angajăm serios să nu mai cădem în aceleași greșeli. Aceasta, Padre Pio o citea în inimi într-un mod extraordinar, şi eu am experimentat asta de multe ori.
Într-un moment când noțiunea de milă divină este atât de pervertită, destinată să scuze sau chiar să nege păcatul, pentru că ar fi "jansenist" sau "fariseic" (în timp ce se confruntă cu cazuistica fariseică care căuta să scuze legea căsătoriei, Domnul nostru amintește clar și fără compromisuri –unii ar spune cu rigiditate - că ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă ), exemplul lui Padre Pio mărturisește ceea ce este adevărata milă, iubirea păcătosului și, în acelaş timp, respingerea fără compromisuri a păcatului.
Traducere: ACC
