Meriam în primul interviu la TV
Creștina sudaneză condamnată la moarte pentru apostazie si apoi eliberată, a declarat pentru Fox News: „Dacă îmi era frică de moarte? Credința este viață. Dacă nu o ai, nu poți spune că ești viu. În lume există multe Meriam.
Meriam Ibrahim, creștina din Sudan, arestată în anul 2013 sub acuzația de apostazie și condamnată la moarte, iar în cele din urmă eliberată din închisoare în iunie 2014 datorită presiunii internationale, mutată din data de 1 august în Statele Unite, unde locuiește în prezent împreună cu soțul și cu cei doi copii, a acordat în urmă cu puține zile un interviu știrilor televiziunii Fox Tv. ”Sunt încrezătoare că Dumnezeu a fost de partea mea” declară Meriam. Creștina reconstruie întreaga poveste începând prin a explica că situația a fost foarte dificilă, dar cu toate astea era sigură că Dumnezeu a fost de partea ei. Aceasta declară ”am avut doar credința de partea mea și am știut că Dumnezeu era aproape în orice situație”. Meriam a reamintit apoi că, după ce a fost biciuită și condamnată în ianuarie 2014, instanța i-a dat trei zile pentru a decide dacă renunță la credința creștină. ”Au venit să mă viziteze în închisoare unii oameni aparținând școlii musulmane. Am simțit o mare presiune dar am refuzat” declară Meriam. Femeia a fost arestată în timp ce era însarcinată, iar alături de ea se afla și fiul cel mare care atunci avea un an. Chiar și în aceste condiții a avut credință, iar aceasta a fost singura sa armă în confruntarea cu Islamul. ”Dacă m-aș fi convertit la Islam, atunci ar fi însemnat că am fost invinsă. Nu am vrut ca nimeni să sufere pe urma alegerii mele, dar toți trebuie să înțeleagă că aceasta a fost liberă. Știu că există multe alte persoane care suferă din aceeași cauză. Există multe alte Meriam în Sudan și în restul lumii. Eu nu am fost singură”.
Credința este viață. La întrebarea reporterului Megyn Kelly, dacă i-a fost frică de moarte, Meriam a răspuns cu un zâmbet: ”Credința însemnă viață. Dacă nu ai credință, nu ai viață”. La douăzeci de zile după primirea condamnării cu moartea , Meriam a dat naștere micuţei Maya. Cuvintele acesteia au fost ”Am crezut că instanta îmi va permite să pot da naștere acestui copil într-un spital, însă cererea a fost respinsă. Momentul naşterii a fost unul foarte dificil, iar datorita condiţilor de detenţie am fost nevoită să nasc cu cătuşe pe glezne. Întrebată de jurnalist cum a fost acest moment”. Meriam aminteşte că a fost o situaţie foarte dificilă, dar datorită încrederii în Dumnezeu a făcut ca acest moment să fie unul mult mai ușor de trecut.
Nu a primit ajutor din partea consulului. Meriam povestește acest episod în felul următor: ”Când soțul meu a mers la Ambasada Statelor Unite ale Americii, consulul a refuzat să vorbească cu el și nu a vrut să asculte detaliile problemei, în cele din urmă sfătuindu-ne să luăm legătură cu ONU. Ajungând aici, abasadorul ne-a fost alături, iar sprijinul sau a făcut diferență”.
În cele din urmă liberă. După multe presiuni internaționale, Curtea de Apel a Sudanului a dat undă verde la eliberare pentru Meriam pe data de 23 iulie. Și chiar în aceste condiții după alte 48 de ore a fost iarăși arestată și apoi imediat eliberată. La eliberare aceasta împreună cu soțul și copiii dar și alături de ministrul adjunct de externe al Italiei, Lapo Pistelli, s-a îndreptat spre Roma la întâlnirea cu Papa Francisc. Aici ea a amintit acel moment: ”Am fost foarte fericită, singura mea vina în ceea ce privește condamnarea a fost faptul că mi-am urmat calea pe care am ales-o”.
Există multe alte Meriam. Meriam a mărturisit că e tristă că a fost nevoită să părăsească Sudanul. Este țara în carem m-am născut. Cunoscuții, prietenii mei,vecinii, toți locuiesc acolo, iar viață mea este profund legată de Sudan în pofida tuturor acelor suferințe și circumstanțe dificile. Reporterul întrebând despre persecuția din Sudan și despre tratamentul aplicat în proporție de 80% tinerelor femei care sunt supuse mutilării pentru punerea în aplicare a legii Sharia, Meriam a declarat: ”Mi-am pus viață în pericol pentru femeile din Sudan. Am fost alături de ele, am împărtășit suferințele alături de ele. În ceea ce privește viață creștinilor, este bine cunoscut faptul că aceștia trăiesc în condiții grele, fiind în permanență hărțuiți și amenințați. Le este frică să mărturisească că sunt creștini și asta pentru că le este teamă de persecuție. Se întâmplă de multe ori să fie amenințați cu sărăcia și că singură lor salvare este guvernul care îi salvează, dar toate astea doar dacă acceptă să se convertească. Dacă rămâi creștin trăiești în permanență sub tensiunea că poate vei fi omorât”.
Încă îmi este teamă. ”Astăzi în New Hampshire nu am o viață în deplină siguranță, dar vă asigur că mult mai bună decât cea din detenție. Eu încă mă simț în pericol și asta pentru că mintea mea încă are păstrată o imagine a situației din Sudan.În ceea ce privește copiii, Meriam mărturisește: Sunt foarte fericiți că pot trăi și alături de tatăl lor, că suntem acum o familie unită. Aș vrea că situația din Sudan să se schimbe pentru toți dar mai ales pentru femeile de acolo”.
În inchiere Meriam a mulțumit tuturor pentru sprijinul acordat, pentru rugăciunile și pentru toate gândurile de bine care au ajutat-o nespus de mult.
Traducere: Orian Remus Anghel 
