Wow, nu îmi vine să cred că scriu despre asta! Dacă citeşti acest articol înseamnă că am reuşit. Am reuşit să trăiesc un an fără alcool. Pe 6 mai 2013, am luat ultima mea înghiţitură. Nu o să uit niciodată cum mă simţeam. Eram obosită şi sătulă să mai simt efectele nefaste ale acestui obicei. Eram obosită să mai fiu fata petrecăreaţă, eram obosită să îi mai dezamăgesc şi ruşinez pe prieteni şi pe cei dragi mie. Atunci am hotărât că am nevoie de o schimbare. Să beau cu moderaţie nu a fost cea mai bună variantă pentru mine. Nu a funcţionat niciodată. Atunci m-am hotărât să încerc ceva ce nu mai făcusem niciodată: să renunţ la alcool complet.
Când am început această călătorie fără alcool, nu am fost sigură cât va dura, iar acum nu-mi pot imagina să mă întorc la viaţa pe care o duceam în acel moment. Au fost multe lucruri pozitive pe parcursul acestei călătorii, iar negative au fost chiar foarte puţine, sau deloc.
Acestea sunt lucrurile pe care le-am învăţat într-un an fără alcool:
1.Simţurile mele sunt intensificate
Acum simt totul cu o sensibilitate sporită. Aceasta include emoţiile, durerile musculare, simţul mirosului, a auzului şi a gustului. Nasul meu este atât de sensibil la mirosuri, încât spun întotdeauna “aici miroase a cutare lucru”. Apoi, emoţiile mele sunt atât de extreme, încât mă întreb dacă aşa se simte o femeie însărcinată. Plâng din orice, mă supăr uşor, iar altădată sunt atât de fericită încât simt că explodez. Am început, de asemenea, să îmi pese despre ce cred oamenii despre mine. Cei care mă cunosc spun: “Cine eşti tu şi ce ai făcut cu Kelly?”. Acest fenomen de a simţi totul la intensitate maximă poate fi copleşitor uneori, dar în acelaşi timp nu am mai simţit niciodată ceva atât de minunat.
2.Acum încep să înţeleg cine sunt eu cu adevărat
Am învăţat că sunt lucruri care credeam că îmi plac dar care, de fapt, nu îmi plac deloc, şi lucruri care îmi plac, dar despre care nu ştiam asta până acum. Am învăţat să socializez şi să fiu eu însumi cu prietenii şi familia fără ajutorul alcoolului. Am învăţat că a mă trezi în weekend fără mahmureală, a bea o ceaşcă de cafea şi a merge la alergat este exact ceea ce vreau să fac. Am învăţat că persoana care era constant sub influenţa alcoolului de-a lungul atâtor ani, nu eram eu. Eu nu sunt definită de lucrurile rele şi ruşinoase pe care le-am făcut în trecut, ci sunt o persoană normală care nu se mai asociază cu alcoolul.
3. Alcoolul nu mai era distractiv pentru mine
Am încercat de-a lungul anilor să îmi moderez băuturile dar am eşuat complet. Îmi propuneam să beau două, trei băuturi în weekend, dar nu a funcţionat niciodată. Acum îmi dau seama de ce: nu sunt o persoană care suportă alcoolul. Pentru mine a început ca o distracţie, dar anul trecut am realizat că nu mai era aşa. Întotdeauna când consumam alcool mi se întâmplau lucruri rele şi ar fi trebuit să mă decid mai repede să renunţ la el.
4. Viaţă mea este mai flexibilă
Când consumam alcool într-un mod activ, viaţă mea putea fi descrisă ca o dezordine totală, iar eu mă simţeam confortabil cu ea. Primele zile şi luni fără alcool au fost o luptă pentru mine, dar acum să fiu trează este un lucru absolut normal. Mă bucur atât de mult că este aşa. Când mi se întâmplau lucruri rele în trecut simţeam că singură mea cale de scăpare era băutura. Acum mă simt mult mai pregătită pentru orice; dacă ar fi să se întâmple ceva rău, mă pot descurca cu acea problema într-un mod sănătos. În plus, foarte puţine lucruri rele mi s-au mai întâmplat de când am renunţat la alcool, acesta fiind de fapt cel care îmi cauza cele mai mari probleme. Acum trăiesc mulţumitoare fiecare zi şi mă bucur de prezent.
5.Merit să fiu iubită
Sunt conştientă că îmi sabotăm relaţiile romantice pentru mult timp în trecut. De ce? Poate că aş avea nevoie de ani întregi ca să aflu răspunsul la întrebarea aceasta, dar ştiu sigur că băutura a ajutat ca această problemă să se dezvolte în viaţa mea. Alcoolul m-a încurajat în luarea unor decizii rele, în special a celor în legătură cu bărbaţii din viaţa mea. Ce nu am realizat până când nu am renunţat la alcool a fost că sunt capabilă să intru într-o relaţie normală, şi chiar mai mult de atât, merit să fiu iubită. Obişnuiam să gândesc că dacă eu eram o persoană rea, meritam să fiu într-o relaţie rea. Acum ştiu ce greşit era să gândesc aşa şi sunt atât de norocoasă să fiu într-o relaţie sănătoasă cu un bărbat minunat care m-a învăţat că merit toată iubirea din lume, iar acum încep să cred că are dreptate.
6.Oamenii toxici sunt că nişte obiceiuri toxice
În mod normal, când renunţi la alcool sau droguri, va trebui să renunţi şi la unele relaţii de prietenie. Eu cu siguranţă am avut nevoie să fac această schimbare şi am ajuns să realizez cât de puţine lucruri aveam în comun cu acele persoane. De asemenea, am realizat cât de diferiţi erau prietenii mei în ceea ce priveşte perspectiva asupra vieţii şi a scopurilor ei, încât acum mi se pare că a fost totul o farsă. Când iei o decizie majoră precum aceea că ai o problema cu alcoolul şi când vrei să renunţi la el, îţi dai seama cine sunt prietenii tăi adevăraţi. Există mai multe categorii de oameni: cei care te vor iubi necondiţionat, cei cărora nici nu le va păsa că ai renunţat la alcool şi cei care vor continua să îţi ofere băuturi deşi ştiu că nu mai bei. Eu am întâlnit toate cele trei categorii, aşa că a renunţa la relaţiile toxice în care mă aflam era cel mai normal lucru pe care trebuia să îl fac, şi acum învăţ să nu mă simt vinovată pentru asta.
7.Nu sunt perfectă, dar e OK
Renunţarea la un obicei urât cum este abuzul de alcool poate să îţi aducă multă vină, ruşine şi regret. Aş minţi dacă aş spune că nu le-am simţit pe toate cele mai de sus. Dar am realizat că a simţi toate sentimentele faţă de care am fost indiferentă atâţia ani, este de fapt un lucru minunat. Nu numai că învăţ cum să simt aceste sentimente, dar învăţ şi cum să mă descurc cu ele şi să am un stil de viaţă sănătos şi de succes. Am făcut multe greşeli şi nu voi fi niciodată perfectă. În fiecare zi trebuie să iau decizia de a mă învinge pe mine însămi. Am făcut progrese şi am parcurs un drum lung. În viaţa mea există şi zile bune şi zile rele. Câteodată simt că viaţa nu este dreaptă şi mi-aş dori să pot bea alcool ca toţi ceilalţi. Dar de cele mai multe ori, accept că aceasta este viaţa mea, iar renunţarea la alcool a devenit povestea mea personală despre perseverență.
Nu am crezut niciodată că a mă abţine de la alcool va fi modul meu preferat de a-mi trăi viaţa, dar acum nu îmi imaginez nici cum ar fi să revin la fata petrecăreaţă care eram înainte. Nu am crezut niciodată că mă voi simţi atât de fericită şi atât de sănătoasă fără alcool şi droguri. Înainte eram acea fată care avea nevoie de alcool ca să se distreze, dar acum sunt dovada vie că nu ai nevoie de el că să te simţi bine şi mă trezesc în fiecare dimineaţă liniştită că nu trebuie să mă mai simt mahmură vreodată. Sper că prin împărtăşirea poveştii mele îi voi încuraja şi pe alţi tineri petrecăreţi să pună paharul cu băutură jos şi să trăiască viaţa pe care şi-au dorit-o întotdeauna. Ce este mai bun, abia urmează să vină.
Sursa:stiripentruviata.ro
