Atunci când dorința de adevăr devine cercetare, îndrăzneala noastră în studiu mărturisește speranța într-o lume nouă”: a spus papa Leon al XIV-lea în discursul prezentat joi, 14 mai a.c., la Universitatea ”Sapienza” din Roma, unde a efectuat în cursul dimineții o vizită pastorală la invitația autorităților universitare. Aproximativ cinci mii de studenți l-au întâmpinat pe Sfântul Părinte în diferitele spații vizitate, în timp ce în Aula Magna a Universității erau de față aproximativ o mie de profesori și studenți.
Papa a elogiat, printre altele, nivelul excelent al învățământului pe care această universitate îl oferă în diferitele ramuri ale cunoașterii și a evidențiat recentul acord semnat de dieceza de Roma și ”Sapienza” privind deschiderea unui coridor umanitar universitar pentru studenții din Fâșia Gaza.
Vorbind mai întâi studenților, papa a remarcat frământările lor ”într-o lume răvășită și marcată de injustiții teribile”, dar și convingerea lor că ”viitorul trebuie încă scris”. ”Studiile pe care le faceți, prieteniile care apar în acești ani și întâlnirea cu diferiți maeștri ai gândirii sunt o promisiune a celor care ne pot schimba în bine pe noi înșine, mai înainte de a schimba realitatea din jurul nostru. Când această dorință de adevăr devine cercetare, îndrăzneala noastră în studiu dă mărturie pentru speranța într-o lume nouă”. În același timp, frământările care însoțesc viața studențească sunt expresia unei realități care nu poate fi ascunsă: ”mulți tineri suferă”, iar acest ”disconfort spiritual” ne amintește că ”noi nu suntem suma celor pe care le avem, nici o materie asamblată întâmplător dintr-un cosmos necuvântător. Noi suntem o dorință, nu un algoritm!”.
Pornind întocmai de la ”demnitatea noastră specială”, papa a prezentat o reflecție bazată pe două întrebări. Prima, ”Cine ești?”, orientează dorința de a fi noi înșine, dialogurile cu ceilalți, dar și una pe care, în tăcere, i-o punem lui Dumnezeu. Este ”o întrebare la care putem răspunde numai noi pentru noi înșine, dar la care nu putem da un răspuns niciodată singuri. Noi suntem legăturile noastre, limbajul nostru, cultura noastră: cu atât mai vital este ca anii de universitate să fie timpul marilor întâlniri”.
Disconfortul tinerilor, a reluat pontiful, se transformă pentru cei care sunt mai maturi în întrebarea referitoare la lumea pe care o încredințează noilor generații. Privind la realitatea timpurilor noastre, s-ar putea spune că, din nefericire, este „o lume ciuntită de războaie și de cuvinte de război. Este vorba de o poluare a rațiunii care, de la planul geopolitic, invadează orice relație socială. Simplificarea care construiește dușmani, așadar, trebuie corectată, mai ales în universitate, prin grija față de complexitate și prin exercițiul înțelept al memoriei. Într-un chip special, nu trebuie uitată drama secolului al XX-lea. Strigătul predecesorilor mei «Să nu mai fie niciodată război!», atât de corespunzător cu respingerea războiului stabilită în Constituția italiană, ne mână la o alianță spirituală cu simțul dreptății care locuiește în inima tinerilor, cu vocația lor de a nu se închide în ideologii și frontiere naționale”. Papa a denunțat, în această privință, creșterea cheltuielilor militare din ultimul an la nivel mondial, dar mai ales european, cerând: ”Să nu se numească «apărare» o reînarmare care mărește tensiunile și nesiguranța, sărăcește investițiile în educație și sănătate, dezminte încrederea în diplomație și îmbogățește o elită căreia nu-i pasă nicidecum de binele comun. Este necesar, apoi, să fim vigilenți în ceea ce privește dezvoltarea și aplicare Inteligențelor Artificiale în domeniul militar și civil pentru ca acestea să nu deresponsabilizeze deciziile umane și să nu înrăutățească realitatea tragică a conflictelor. Cele ce se întâmplă în Ucraina, Gaza și în teritoriile palestiniene, în Liban și Iran descriu evoluția inumană a raportului dintre război și noile tehnologii într-o spirală de anihilare. Studiul, cercetarea și investițiile trebuie să meargă în direcția opusă: să fie un DA radical spus vieții, un DA vieții inocente, un DA vieții tinere, un DA vieții popoarelor care invocă pacea și dreptatea”.
Al doilea front al unei angajări comune indicat de papa Leon al XIV-lea mediului universitar de la ”Sapienza” este ecologia, amintind că, la un deceniu de la enciclica papei Francisc Laudato Si, situația nu pare să se fi ameliorat. Papa a îndemnat studenții să nu cedeze în fața resemnării, ci, ”prin inteligență și îndrăzneală”, să treacă de la ”hermeneutică la acțiune” pentru a transforma îngrijorarea în profeție și a deveni la rândul lor ”artizani ai păcii adevărate: o pace dezarmată și dezarmantă, smerită și perseverentă, lucrând la concordia dintre popoare și la îngrijirea planetei”.
Vorbind, apoi, profesorilor, papa a observat: ”Universitatea voastră, care poartă un nume dumnezeiesc, este loc de studiu și spațiu de experimentare care de secole formează în spiritul gândirii critice. În mod special voi, profesorii, puteți cultiva un contact rodnic cu mintea și inima tinerilor: este o responsabilitate exigentă, desigur, dar entuziasmantă. Este de o importanță extremă să credeți în studenții voștri și în studentele voastre. De aceea, întrebați-vă deseori: am eu încredere în ei? A-i învăța pe alții este o formă de caritate tot atât cât trebuie să fie ajutorarea unui migrant în mare, a unui sărac de pe stradă ori a unei conștiințe disperate. Este vorba de a iubi întotdeauna și oricum viața umană, de a-i stima posibilitățile astfel încât să vorbiți inimii tinerilor, fără a urmări doar cunoștințele lor. A învăța, atunci, devine un a mărturisi valorile prin viață: este grijă față de realitate, este simțul primirii a celor care încă nu se înțeleg, este afirmarea adevărului. Ce sens ar avea, de altfel, formarea unui cercetător ori a unui profesionist care nu cultivă propria conștiință, simțul dreptății și al respectului față de ceea ce nu se poate și nici nu trebuie dominat? Cunoașterea, într-adevăr, nu folosește doar la atingerea unor scopuri legate de muncă, dar și discernământul cu privire la cine ești. Prin intermediul lecțiilor, practicii, interacțiunii cu orașul, al tezelor și al doctoratelor, un student poate întotdeauna să găsească motivații noi, punând ordine între studiu și viață, între instrumente și scopuri”.
”În timp ce vă încurajez la acest exercițiu de fiecare zi”, a spus Leon al XIV-lea la finalul discursului său de la ”Sapienza”, ”vizita mea își dorește să fie semnul unei noi alianțe educaționale între Biserica din Roma și Universitatea voastră prestigioasă, care s-a născut și a crescut chiar în sânul Bisericii”.
Potrivit programului, vizita pastorală a papei Leon al XIV-lea la Universitatea ”Sapienza” din Roma a cuprins mai multe momente și întâlniri bogate în semnificație, la acestea luând parte aproximativ cinci mii de studenți.
După întrevederea privată cu rectora Universității, Antonella Polimeni, papa a lăsat scris aceste cuvinte în Cartea de onoare: ”Cu ocazia vizitei mele pastorale la Universitatea Sapienza, scriu acest scurt mesaj amintind importanța căutării adevărului și marea valoare a studiului pentru a găsi ceea ce Dumnezeu a vrut să dea tuturor - în creația bărbatului și a femeii, în asemănarea sa”.
În jurul orei 12.30, pontiful s-a întors în Cetatea Vaticanului.
