Vineri, 5 septembrie 2025, la Cluj-Napoca, în contextul Simpozionului internațional „Iuliu Hossu – Credința noastră este viața noastră” și al evenimentelor organizate în Anul Național „Cardinal Iuliu Hossu”, s-a desfășurat o conferință de presă prilejuită de lucrările Conferinței Episcopilor Catolici din România și Republica Moldova (4-6 septembrie). La conferința de presă au participat: Preasfinția Sa Claudiu Lucian Pop, Episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla – gazdă a sesiunii de toamnă a CER la Cluj; Preasfinția Sa László Böcskei, Episcop al Episcopiei Romano-Catolice de Oradea – noul președinte ales al CER; pr. Francisc Ungureanu, Arhiepiscopia Romano-Catolică de București – secretar general CER; pr. Daniel Avram, Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla – directorul Biroului pentru Comunicații Sociale.
Pr. Daniel Avram a salutat jurnaliștii prezenți la conferința de presă și a dat cuvântul Preasfințitului Claudiu pentru a face o introducere. Episcopul a subliniat bucuria sa pentru faptul că sesiunea de toamnă a CER se desfășoară la Cluj, în contextul Anului „Cardinal Iuliu Hossu”, care, deși este celebrat la nivel național, pentru Eparhia de Cluj-Gherla, ce a fost păstorită de Episcopul Iuliu Hossu, are o semnificație deosebită. „Prezența Episcopilor romano-catolici și greco-catolici la Cluj vorbește în primul rând de comuniunea care există între noi indiferent de rit, că suntem greco-catolici sau romano-catolici, indiferent de etnie, că suntem români sau maghiari, suntem cu toții parte a Bisericii Catolice, Biserică universală.”
Președinția Conferinței Episcopale ține cont de ambele rituri, alternându-se la fiecare trei ani un Episcop de rit latin cu unul de rit bizantin. PS Claudiu a anunțat astfel că noul președinte al Conferinței Episcopilor din România este Episcopul romano-catolic de Oradea, László Böcskei. Acesta a luat cuvântul mulțumind și salutând și el jurnaliștii prezenți. Exprimându-și bucuria de a se afla la Cluj-Napoca, a subliniat faptul că găzduirea alternativă a lucrărilor CER de către o Dieceză sau o Eparhie le permite Episcopilor să aibă „un contact direct cu realitatea Bisericii în țară, și vizitând practic Diecezele și Eparhiile reușim să ne cunoaștem mai bine, reușim să pătrundem în realitatea Bisericilor locale, prin participarea la celebrări, prin întâlnirea cu credincioșii, prin întâlnirea cu diferiți factori care au o anumită responsabilitate la nivel local.”
„Pe de altă parte, aceste întâlniri abordează și anumite aspecte în care este nevoie de o deschidere și de o consultare și colaborare între Episcopii Diecezelor și Eparhiilor noastre, astfel încât să putem împreună, în unitate, să corespundem misiunii noastre. Și atunci când spun misiunea noastră și misiunea Bisericii în lumea de astăzi mă gândesc în primul rând la misiunea pastorală și în mod cu totul explicit la felul și la modul în care îl putem face vizibil, perceptibil pe Dumnezeu în viața noastră, în comunitățile noastre. Există multe aspecte pastorale care ne preocupă și în care dorim să găsim căile comune prin care putem aduce mărturia creștină în lumea de astăzi. Și există și multe, multe experiențe particulare sau locale ale comunităților pe care dacă le împărtășim, putem învăța unul de la celălalt și putem construi mai bine și mai cu folos în viitor.”
Întrebați de jurnaliști de exemplu despre evoluția în numere a credincioșilor catolici din România, Episcopii au arătat că în timp ce nu s-au înregistrat fluctuații mari în ultimii 5 sau 10 ani ale numărului acestora, există diverse fenomene care fac destul de dificil un calcul precis – cum ar fi mutarea dinspre sate sau comune înspre orașe, și de asemenea plecarea în afara țării, crescând numărul de comunități din diaspora. De asemenea, îmbătrânirea populației, care este o realitate generală în societatea noastră, respectiv descreșterea natalității, ridică semne de îngrijorare și pentru comunitățile bisericești. În timp ce aceste realități nu se pot rezolva pur și simplu prin implicarea Bisericii, și în această situație misiunea acesteia este de a fi acolo între oameni și de a-și desfășura activitatea pentru a putea susține comunitățile.
În privința relațiilor ecumenice, Episcopul László a dat mărturie: „Eu, venind de la Oradea, pot să vă spun că avem o experiență pozitivă în relația noastră pe care o întreținem și nu este doar formală această relație, așa de vitrină, să ne întâlnim odată pe an și să spunem că facem ecumenism, ci căutăm ocazii să fim împreună atunci când este vorba, de exemplu, de prezentarea, de promovarea valorilor creștine în lumea de astăzi, în apărarea familiei sau în diferite alte împrejurări când comunitățile creștine, fiecare, poate și împreună, putem să fim o voce destul de puternică pentru a putea fi, pe de o parte, alături de credincioșii noștri în general, dar, pe de altă parte, a putea da și răspunsuri la unele lucruri care se ivesc pe parcurs.”
Preasfințitul Claudiu a mai vorbit despre cauzele de beatificare în curs de desfășurare în Biserica Greco-Catolică, care au depășit etapele eparhiale și sunt acum trimise la Roma pentru a fi analizate. Este vorba despre cauza fratelui Mihai Neamțu OSBM din Prilog; cauza sorei Maria Sofia, din Congregația Maicii Domnului; și cauza preotului călugăr Leon Iulian Manu, din Ordinul Bazilian. „Toate aceste trei cauze sunt la faza romană”, a explicat Episcopul. „A fost acceptată toată documentația. În cazul pr. Leon Iulian Manu, fiind martir, nu este nevoie de un miracol, ci de recunoașterea martiriului, a faptului că a murit pentru credință. În schimb, pentru fratele Mihai Neamțu și pentru sora Maria Sofia, da, este nevoie de un miracol care să fie extrem de bine analizat de medici din țară și apoi de o echipă de medici a Sfântului Scaun. Și doar după ce se constată, fără umbră de dubiu, o vindecare sau un lucru care iese din legile naturii, atunci se poate trece la faza următoare.” A mai subliniat importanța rugăciunilor credincioșilor pentru înaintarea acestor cauze de beatificare.
