Minunea atingerii lui Isus: Sfințirea mesei altarului și Prima Împărtășanie în parohia greco-catolică Căpâlna
Duminica Învierii fiicei lui Iair, din data de 27 octombrie 2024, a fost și rămâne semn de reînviere în parohia greco-catolică Căpâlna, din com. Gâlgău, jud. Sălaj. Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, a vizitat în această zi comunitatea parohială de aici, și pe preotul ei, pr. Ionel Andraș, pentru a sfinți, după restaurare, masa altarului bisericii parohiale „Sfinții Arhangheli Petru și Pavel”. Biserica a fost edificată în anii 1928-1929, și sfințită, în 1930, de către Episcopul Iuliu Hossu, fiind una dintre puținele biserici greco-catolice recuperate după prigoana comunistă. Tot în această zi, șase copilași ai parohiei au primit, din mâna Ierarhului, Prima Sfântă Împărtășanie.
S-au reunit la ceremonia și celebrarea împlinite de Păstorul Eparhiei de Cluj-Gherla numeroși preoți, majoritatea din protopopiatul Dej, cu pr. Nicolae Țap, protopop de Dej și Gherla, precum și credincioși în număr mare, între care și surori baziliene din comunitatea OSBM de la Gherla. De asemenea, au fost de față pr. protoegumen Ioan Albu, Superiorul provincial al călugărilor bazilieni, pr. Marius Cerghizan, protopopul de Someș, diaconul Lucian Ovidiu Marișca, cancelar eparhial, ipodiaconul Mihai Radu Andrei, secretar episcopal, studenți seminariști, care au dat și răspunsurile liturgice împreună cu corul parohiei și au ajutat la celebrare. Din partea autorităților locale, Ierarhul a fost întâmpinat prin cuvinte de bun venit de Cristian Ungur, primarul com. Gâlgău, credincios greco-catolic.
În acest timp, în care Biserica comemorează arestarea Episcopilor martiri, unul dintre cei șapte Fericiți Ierarhi greco-catolici români morți pentru credință, Fericitul Arhiereu Iuliu Hossu, revine în chip de moaște într-o biserică pe care a sfințit-o în timpul episcopatului său, fiind așezat de către urmașul său la cârma Eparhiei de Cluj-Gherla, în masa pe care, și datorită prezenței acestor moaște, va coborî zi de zi Dumnezeu. Cel care a dus lupta cea bună până la sfârșit murind cu moarte de martir devine acum izvor de viață divină și preoții împreună cu credincioșii vor celebra aici, iar și iar, Învierea.
Cei șase copilași care s-au împărtășit pentru prima dată au fost și ei semne de viață și lumină, mlădițe înălțate din sângele martirilor. După ce au venit în această zi la biserică, la templul lui Dumnezeu, ei vor crește de acum înainte în înțelepciune și har, asemeni Copilului Isus și prin harul Domnului Isus prezent în sufletele lor. Preasfinția Sa Claudiu a meditat, în cuvântul de învățătură, la minunea atingerii lui Isus, la darul de viață care alungă boala și chiar moartea prin puterea credinței, prin curajul de a crede împotriva chiar a logicii umane. Cele două „cazuri disperate” din Evanghelia acestei duminici (Lc 8, 41-56) – cel al fiicei muribunde pentru care tatăl vine la Isus, ba chiar urmat de vestea că ea deja murise, și cel al femeii bolnave, care nu a putut vreme de mulți ani să găsească vindecarea – Preasfinția Sa Claudiu le-a explicat în cheia prezenței și a atingerii lui Isus.
Ierarhul a făcut o paralelă și cu destinul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, al treilea caz ce părea fără ieșire: peste rolul important în istorie al acestei Biserici, peste întreagă gloria ei, a venit prigoana, Episcopii greco-catolici au fost arestați „doar fiindcă nu voiau să se supună unui regim comunist ateu” și, „o mare piatră era pusă peste un loc care se credea că este mormântul Bisericii noastre”. Iar „cei care au aruncat, au târât Biserica în acel loc negru și întunecat erau convinși că au biruit. Și Episcopii noștri, preoții noștri, călugări, călugărițele, bunii, credincioși, toți au ridicat glasul către Dumnezeu și au întins mâna pentru a se atinge de puterea Lui. Și la rugăciunile lor a venit un moment în care un înger al Domnului s-a atins de această piatră și piatra a fost spulberată. Și Biserica a ieșit la lumină. Și iată că noi suntem aici”.
Dar, a continuat, „nu suntem aici pentru a spune că suntem mai buni decât alții. Suntem aici pentru a spune cât de mare este Domnul; cât de bun este Domnul; cât de milostiv este Domnul, a fost, este și va fi. De aceea este atât de importantă și misiunea pe care o avem astăzi, aceea de a sfinți, toți împreună, altarul acestei biserici înnoit. Și împreună cu acest gest atât de important în viața unei biserici, să sfințim și altarele, inimile acestor copii care astăzi îl vor primi în mod solemn pe Isus în sufletul lor. Și, privind la acești copii să ne aducem și noi aminte de prima dată în care l-am primit pe Isus, de prima dată când Trupul și Sângele Domnului a intrat în viața noastră. Aceasta este atingerea de care ne vorbește Evanghelia. La o astfel de atingere trebuie să tindem cu toții. Nouă ni se pare că noi facem cea mai mare parte a drumului. Dar, de fapt, Isus îl face, Isus ne dăruiește Trupul și Sângele Lui. Isus ne dăruiește și ne-a dăruit și ne va dărui prin mila Lui Tainele Bisericii. Și prin toate aceste Taine, prin toate aceste Sacramente, noi ne atingem de puterea lui Isus în mod tainic, dar real.” Dar, a arătat în continuare, pentru a primi darul lui Dumnezeu este nevoie să mergem către El cu credința că El poate face ceea ce nouă ne este cu neputință – precum au făcut-o înaintașii noștri, este nevoie „să ne atingem de dragostea lui Dumnezeu”.
Pr. Ionel Andraș a mulțumit la încheiere Preasfinției Sale Claudiu pentru prezență și susținere, i-a dăruit, ca amintire, un toiag simbolic, simbol al sprijinului reciproc între Episcop și preoți împreună cu credincioșii. A menționat că pe acest toiag se află inscripționate trei date importante pentru parohia greco-catolică Căpâlna: – data de 31 august 1930, la care Episcopul Iuliu Hossu a sfințit biserica; data de 16 septembrie 1437, când la Căpâlna s-a încheiat un pact, cunoscut sub numele de „Unio Trium Nationum” – „Uniunea frățească” între nobilii maghiari, sași și secui – națiunile privilegiate din Transilvania care prin această înțelegere excludeau din viața politică și socială iobagii, cei mai mulți făcând parte din populația majoritară de etnie română; iar, cea de-a treia dată înscrisă pe toiagul oferit Ierarhului, este data acestei duminici, de 27 octombrie 2024, a vizitei Preasfinției Sale Claudiu.
Pr. Ionel Andraș a reluat apoi cuvintele Preasfințitului Claudiu, că „nu doar altarul de piatră trebuie sfințit”, ci „și inimile noastre” și a invitat credincioșii să se închine în Altar – în această zi a sfințirii mesei altarului fiind permisă intrarea lor în Sf. Altar -, cu îndemnul, să așeze pe acest altar, oferind astfel Domnului, propriile păcate – „toate acele «fiare» care ne sfâșie pe noi și cu care îi mușcăm și îi sfâșiem și pe alții”, și, la fel, toate greutățile și problemele, „pentru că nu o să le puteți purta niciodată singuri”, și, „El a venit, și orice boală și orice neputință le-a luat asupra Lui”. Preasfinția Sa Claudiu a oferit la încheiere copilașilor câte o diplomă de amintire de la Prima Sfântă Împărtășanie, și câte un cadou. A fost astfel încheiată o nouă sărbătoare și zi de binecuvântare în viața Eparhiei de Cluj-Gherla, un frumos moment de reînnoire și înflorire a vieții și familiei Bisericii.
