Îndemnul de a ne amintim de prima noastră întâlnire cu Isus, de a reînnoi bucuria de a-l urma și de a ne întreba cu privire la semnificația urmării Domnului, în calitate de discipoli ai săi, s-a aflat în centrul alocuțiunii care a însoțit rugăciune antifonului marian "Angelus", din cea de-a 2-a Duminică de peste an, după calendarul roman sau latin.
Pornind de la Evanghelia din liturgia duminicii, după sfântul Ioan, capitolul 1, versetele 35-42, în care se relatează despre întâlnirea lui Isus cu primii ucenici (cf. In 1,35-42), pontiful a explicat că această scenă evanghelică ne sugerează să ne amintim de prima noastră întâlnire cu Isus, spunând că textul ne ajută să evocăm această amintire propunându-ne trei verbe: a căuta, a locui, a vesti.
Textul Evangheliei ne vorbește despre doi discipoli care, datorită mărturiei lui Ioan Botezătorului, au început să-l urmeze pe Isus, iar Învățătorul, "văzându-i că îl urmează, i-a întrebat: Ce căutați?" (v. 38).
Acestea sunt primele cuvinte ale lui Isus care sugerează îndemnul de a se privi în interior, de a se întreba cu privire la dorințele pe care le poartă în inimă, evidențiind că Domnul nu vrea prozeliți, nu vrea "adepți" superficiali, ci persoane care își pun întrebări și se lasă provocate de Cuvântul său. Papa Francisc a reliefat importanța de a-l căuta pe Isus cu inimă deschisă, aceasta fiind o primă condiție pentru a fi un discipol al lui Isus.
Oprindu-se asupra celui de-al doilea verb – a locui – Sfântul Părinte a explicat că cei doi discipoli nu căutau știri sau informații despre Dumnezeu, nici semne sau minuni, ci doreau să-L întâlnească pe Mesia, pe Unsul lui Dumnezeu, să stea cu El, să-L asculte. De aceea, ei îl întreabă imediat pe Isus: "Unde locuiești?" (v. 38). Iar Isus le spune: "Veniți și vedeți!". Evanghelia relatează că cei doi "au venit şi au văzut unde locuiește și au rămas la el în ziua aceea."
Pontiful a evidențiat că a fi cu Isus, a rămâne cu El, este lucrul cel mai important pentru un ucenic al Domnului, spunând că noi suntem ucenicii Lui în măsura în care Îi stăm alături, Îi ascultăm Cuvântul, dialogăm cu El în rugăciune, Îl adorăm, Îl iubim și Îl slujim în frații și surorile noastre. Credința nu este o teorie ci o întâlnire, este a merge să vezi unde locuiește Domnul și a locui cu El – a mai spus pontiful.
Oprindu-se asupra celui de-al treilea verb – a vesti – Sfântul Părinte a explicat că acea primă întâlnire a celor doi discipoli cu Isus a fost o experiență atât de puternică încât aveau să-și amintească pentru totdeauna ora când l-au întâlnit: "era cam pe la ceasul al zecelea" (v. 39). Iar inimile – a mai spus – erau atât de pline de bucurie încât au simțit imediat nevoia de a comunica harul căruia îi fuseseră părtași, încât unul dintre cei doi, Andrei, se grăbește să îl împărtășească fratelui său Simon, pe care Isus îl va numi Petru, spunându-i: "L-am găsit pe Mesia".
Papa Francisc a subliniat, de asemenea, faptul că bucuria Evangheliei este întotdeauna exteriorizată, este molipsitoare și nu rămâne niciodată ascunsă.
La finalul reflecției, papa Francisc ne-a îndemnat să ne amintim de prima noastră întâlnire cu Domnul și să ne întrebăm dacă suntem ucenici ai Domnului cu spiritul de iubire al celui care-l caută sau dacă, ne-am instalat într-o credință a obișnuințelor; dacă stăm împreună cu Domnul, în rugăciune, în tăcere, și dacă simțim nevoia de a împărtăși bucuria întâlnirii cu El.
Fie ca Maica Preacurată, prima ucenică a lui Isus, să ne facă părtași de dorința de a-l căuta, de a fi cu El și de a-l vesti – s-a rugat Sfântul Părinte la finalul alocuțiunii care a însoțit antifonul marian "Îngerul Domnului", de duminică, 14 ianuarie a.c., din Piața San Pietro.
"Să nu uităm să ne rugăm pentru victimele alunecării de teren din Columbia, care a făcut multe victime" – ne-a îndemnat pontiful în cadrul apelurilor adresate după rugăciunea "Angelus".
Papa Francisc ne-a cerut, de asemenea, "să nu-i uităm pe cei care suferă cruzimea războiului în atât de multe părți ale lumii, în special în Ucraina, Palestina și Israel". "La începutul anului am făcut schimb de urări de pace, dar armele au continuat să ucidă și să distrugă. Ne rugăm ca cei care dețin puterea asupra acestor conflicte să reflecteze asupra faptului că războiul nu este calea de rezolvare a acestora, deoarece acesta seamănă moarte în rândul civililor și distruge orașele și infrastructura. Cu alte cuvinte, războiul este în sine o crimă împotriva umanității. Să nu uităm acest lucru: războiul este în sine o crimă împotriva umanității. Oamenii au nevoie de pace! Lumea are nevoie de pace! L-am ascultat, acum câteva minute, la emisiunea A Sua Immagine, pe părintele Faltas, din Ierusalim, vicar general al Custodiei Țării Sfinte: vorbea despre educația în spiritul păcii. Trebuie să educăm pentru pace. Constatăm că nu suntem încă – întreaga umanitate – suficient de educați pentru a opri războaiele. Să ne rugăm mereu pentru acest har: să educăm în vederea păcii" – a spus Sfântul Părinte.
