Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


6 - = 2
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Vizită pastorală și adeziuni la Reuniunea Mariană în parohia greco-catolică Chiuiești

 
Vizită pastorală și adeziuni la Reuniunea Mariană în parohia greco-catolică Chiuiești
  • 21 Noi 2023
  • 650

 

  • Reuniunea Mariană, „o asociație venerabilă, care își propune să aducă împreună creștini ce să se roage încontinuu pentru lumea în care trăim, pentru vii, pentru cei ce au mers la Domnul, și să fie o inimă în inima Bisericii” (Preasfinția sa Claudiu)

Duminică, 19 noiembrie 2023, Preasfinția Sa Claudiu a vizitat parohia greco-catolică Chiuiești din protopopiatul Dej. La orele dimineții, Episcopul de Cluj-Gherla a fost primit cu multă bucurie de preoți și credincioși. Au fost prezenți, și au participat la întreaga celebrare, primarul com. Chiuiești, Mihuț Gavril, viceprimarul Georgiu Gavril, autorități locale. Pr. Matei Tarciziu, parohul comunității greco-catolice din această parohie cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților” a adresat, la sosire, Preasfinției Sale Claudiu un călduros bun venit.

ALBUM FOTO

Oaspeți ai comunității greco-catolice din Chiuiești, împreună cu Episcopul de Cluj-Gherla, au fost pr. Vasile Tofană SJ, Vicar general, și pr. Nicolae Țap, protopop de Dej și Gherla. Mai mulți preoți, majoritatea din protopopiatul Dej s-au aflat la Chiuiești în această duminică plină de har și au concelebrat Sfânta Liturghie, alături de Episcopul eparhial, în biserica înaintașilor în credință, sfânt locaș a cărui edificare a început în urmă cu 130 de ani, una dintre puținele biserici greco-catolice recuperate (în instanță) după confiscarea lor, în 1948, de către regimul comunist. Răspunsurile liturgice le-au dat, împreună cu credincioșii, studenți ai Seminarului Teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul”, care au și ajutat la celebrare. A diaconat dc. Lucian Ovidiu Marișca, cancelar eparhial.

Un motiv de sărbătoare a fost și ceremonia de primire a 15 membri în Reuniunea Mariană, care în această parohie va purta numele: „Casa Fecioarei Maria”. Un alt moment semnificativ a fost binecuvântarea, de către Preasfinția Sa Claudiu, a unei icoane cu Fericiții Episcopi greco-catolici martiri acoperiți de mantia Maicii Domnului – copie după icoana pe lemn pe care Preafericirea Sa Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscopul major al Bisericii Române Unite, a oferit-o Sfântului Părinte, Papa Francisc, la beatificarea celor șapte Episcopi martiri, în 2 iunie 2019, la Blaj (icoana originală fiind realizată de I. Karas, în 2019).

În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa Claudiu și-a exprimat bucuria de a se afla în mijlocul credincioșilor din Chiuiești, pentru a da împreună mărire lui Dumnezeu. Cu învățături inspirate și de Evanghelia duminicii – Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina (Lc 12,16-21), Ierarhul a oferit scurte îndrumări despre cum poate fi trăit Postul Crăciunului, pentru ca singura bogăție pe care credincioșii să o acumuleze să fie cea spirituală iar bucuria să izvorască și să crească în contemplarea, primirea și împărtășirea cu ceilalți a darurilor prețioase ale lui Dumnezeu pentru fiecare. Fiind și anul pastoral dedicat rugăciunii, a fost evidențiată importanța și puterea rugăciunii prin care se revarsă daruri cerești peste cei pentru care rugăciunea se face.

Predica a invitat la reflecție asupra a ceea ce bogăția înseamnă, ca piedică pe calea spre Dumnezeu, ca „preschimbare a darului în pușcărie interioară” așa cum Evanghelia o arată, prin bogatul care dorind să își depoziteze bogăția – darul lui Dumnezeu de care nu era conștient – își propune să dărâme zidurile și să construiască altele mai mari, ziduri care de fapt îl vor separa de Dumnezeu și de semeni, vor deveni doar o „închisoare interioară”. Iar „darul devine bogăție, și, ca urmare, periculos pentru viața noastră, atunci când nu îi mai vedem pe cei de lângă noi”. Iar îndepărtarea de semeni separă și de Dumnezeu. „Ne aducem aminte de Evanghelia în care Isus vorbește despre judecată, și care se rezuma la lucruri simple: dacă am fost atenți la cei de lângă noi care erau înfometați, dacă am întins un pahar cu apă celor care erau însetați, dacă i-am vizitat pe cei bolnavi, dacă i-am îmbrăcat pe ce goi… Lucrurile atât de simple fiindcă sunt la îndemâna noastră.”

Preasfinția Sa Claudiu a continuat: „Suntem, în Episcopia de Cluj-Gherla, într-un an dedicat rugăciunii ca și comuniune cu Dumnezeu, în primul rând fiindcă este un dialog cu Dumnezeu. Rugăciunea nu este o formulă recitată pe care să o spunem și să considerăm că ne-am împlinit datoria, este un dialog cu Dumnezeu. La aceasta ne cheamă Mântuitorul, și, în același timp, rugăciunea constituie o comuniune cu frații și surorile noastre, fiindcă suntem chemați să ne rugăm pentru ei, să ne rugăm unii pentru alții, să suferim cu cei ce suferă, se plângem cu cei ce plâng și să ne bucurăm cu cei care se bucură. Așadar, rugăciunea, ca gest esențial în viața noastră, ne ajută să redescoperim bogăția sufletească.”

Invitând la eliberarea de „bogății” pe drumul Postului Crăciunului, Preasfinția Sa Claudiu a amintit: „ni se va naște Darul cel mare cu adevărat, Bunul cu adevărat, cel mai mare Dar pe care Dumnezeu îl putea face omenirii: Fiul Său Unul Născut pe care îl va trimite pentru noi.” Și, „ori de câte ori trăim fiorul Sărbătorii, ne aducem aminte de iubirea lui Dumnezeu, de cât de mult ne-a iubit Dumnezeu și ni l-a dăruit pe Fiul Său. Ce iubire este mai mare decât aceasta? Și atunci când ne gândim la bunurile și la darurile noastre, să ne aducem aminte că toate acestea trebuie să facă referință la Darul prin excelență, care este Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, care a venit să sufere pentru noi, în locul nostru, să ia păcatele noastre asupra Lui, și, murind pentru noi, să ne dăruiască viață veșnică.” A fost amintit și „momentul special în care credincioși și credincioase sunt invitați să intre în rândurile Reuniunii Mariane, o asociație venerabilă care își propune să aducă împreună oameni, creștini, care să se roage încontinuu pentru lumea în care trăim, pentru vii, pentru cei ce au mers la Domnul și să fie o inimă în inima Bisericii.” Preasfinția Sa Claudiu a invitat ca acest moment de consacrare, de oferire a vieții lui Dumnezeu, să fie pentru toți o conștientizare a faptului că sunt consacrați prin Botez, și, „așa cum această biserică este consacrată, este folosită doar pentru cultul lui Dumnezeu, și noi suntem biserici, suntem temple ale Spiritului Sfânt din momentul Botezului nostru”. A spus la încheiere: „să cerem har de la Domnul ca în această perioadă a Postului Crăciunului să ne aducem aminte de identitatea noastră, de darurile pe care le-am primit, și să trăim ca și temple vii ale Spiritului Sfânt”.

***

După Sfânta Liturghie, pr. Matei Tarciziu a dorit ca „această bucurie să o întregească printr-o aducere aminte”, pentru că, „nu putem clădi viitorul fără trecut, iar Biserica noastră are o fundație extraordinar de puternică – sunt cei șapte Episcopi români greco-catolici care au preferat să sufere și să moară pentru credința lor. Ei sunt temelia Bisericii noastre, ei ne fac să ne aducem aminte de trecut, pentru că fără trecut, nu vom putea să construim viitorul Bisericii, participând la viitorul națiunii noastre”.

A spus: „Parohia greco-catolică din Chiuiești a luat naștere la puțin timp după 1700 – Șematismul Bisericii ne spune aceasta. Încet, dar sigur, comunitatea s-a fortificat, numărul credincioșilor a crescut, încât în anul 1948, în loc. Chiuiești erau 850 de credincioși greco-catolici. A venit acel an fatidic 1948, când Biserica noastră a fost desființată de regimul stalinist și imobilele, patrimoniul, dar nu în primul rând acesta ci patrimoniul spiritual, credincioșii, au fost forțați să treacă la Biserica Ortodoxă. În acele momente, mai ales la țară, credincioșii au frecventat biserica lor, cum este și această biserică construită cu mai mult de 100 de ani în urmă, între 1893-1897, când s-au adus pietre pentru temelia de zid de la distanță, cu boii, chiar și iarna.”

A continuat: „În 1990, un grup de credincioși și-au adus aminte că au fost greco-catolici, insuflați de un membru de onoare al parohiei (acum trecut la Domnul), prof. Marius Meruțiu, fiu de preot greco-catolic. În anul 1993 s-a constituit parohia, dar fără un preot stabil. S-a celebrat Sfânta Liturghie în casa unui bun credincios, fratele Peter Gavril – bunicul pr. Gabriel Marincaș”, preot al Eparhiei de Cluj-Gherla. După numirea pr. Matei Tarciziu, (în august 1995), a continuat celebrarea Sfintei Liturghii în acea casă, până la un moment în care, și-a amintit pr. paroh, „și nu o spun cu reproș, nici cu resentimente, ci pentru a nu se mai repeta – în anul 1996, celebrând Sfânta Liturghie am fost scoși din casa în care am celebrat, de credincioși care, în timp, și-au dat seama că nu au știut ce au făcut… Nu am mai putut să celebrăm în această casă Sfânta Liturghie mai bine de un an și jumătate, și fratele Bâlc Tănase (acum trecut la Domnul), ortodox fiind, ne-a primit în casa sa. Din 1997 până în 2001, am celebrat acolo Sfânta Liturghie – pregăteam Proscomidia pe conopei (reg. canapea), în condiții improprii, aș spune, dar înaintea lui Dumnezeu a fost un loc sfânt.”

„În anul 2001 am cumpărat o casă țărănească unde am amenajat o capelă și unde am funcționat până în anul 2003, când, în 21 noiembrie, am celebrat prima Sfântă Liturghie în această biserică. Trebuie să spun că aceasta s-a datorat în mare parte Măicuței Sfinte: în Postul Adormirii Maicii Domnului am ținut o novenă pentru a putea să primim biserica. Exista deja o sentință definitivă, care nu a putut fi pusă în practică, dar până la urmă, în luna octombrie, la Cluj, s-a primit sentința definitivă la Curtea de Apel, printr-o pledoarie deosebită a unui avocat, Luca Remus. Puterea iubitoare a Maicii Domnului a făcut ca primirea bisericii să se facă cu strângere de mână, fără să mai fie violențe. Iată, din anul 2003, am încercat să înfrumusețăm această biserică: în mod deosebit din efortul credincioșilor, dar și prin sponsori, prin ajutor guvernamental s-au făcut reparații capitale acestei biserici.”

A amintit că sunt 10 ani de la sfințirea, de către Preasfinția Sa Florentin, a bisericii reînnoite (la 30 iunie 2013), Episcopul de Cluj-Gherla de atunci, de care și-a amintit cu recunoștință și care a făcut mai multe vizite pastorale la Chiuiești. Pr. Matei Tarciziu a amintit și ocrotirea Fericitului Episcop Iuliu Hossu, a cărui statuie se află lângă biserică (sfințită de PS Florentin în 30 mai 2010) despre care a spus, că „adesea intra în această biserică, în drumul spre mănăstirea Strâmbu Cășiel. În fiecare an la 14 septembrie mergea acolo de hramul acestei mănăstiri, intrând și aici pentru binecuvântare.”

A mulțumit apoi Preasfințitului Claudiu pentru vizită, asigurându-l că la fiecare întâlnire a Reuniunii Mariane îl vor avea în gânduri și rugăciune și, i-a oferit un semn de amintire, un mic cadou, cu un profund simbolism: „o iconiță cu Isus, Bunul Păstor, pe care Episcopul Iuliu Hossu o lăsa în locurile pe care le vizita. Iconița poartă pe verso semnătura olografă a Episcopului Iuliu Hossu și data – august 1942”. A oferit Preasfinției Sale Claudiu această iconiță, frumos înrămată, „ca semn de prețuire și pentru a păși pe urmele Înaltului Ierarh, ca Biserica noastră să prospere, să fie recunoscută și așezată acolo unde îi este locul și unde merită”. Primind darul, Preasfinția Sa Claudiu a amintit „un lucru pe care toți trebuie să îl purtăm în inimă: că suntem aici pentru că alții s-au rugat pentru noi”.

La ieșirea din biserică, toți cei prezenți au primit din partea comunității parohiei greco-catolice Chiuiești câte o carte cu rugăciuni pentru sufletele din Purgator, luna noiembrie fiind prin tradiție dedicată rugăciunii pentru sufletele din Purgator.



Sursa:eparhiaclujgherla.ro