Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


7 - = 6
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Cu pacea se câştigă mereu, cu războiul se pierde totul

 
Cu pacea se câştigă mereu, cu războiul se pierde totul
  • 09 Iun 2023
  • 801

Papa Francisc a fost oaspete al programului "A Sua immagine" transmis duminică, 4 iunie, la Rai 1

 

de Salvatore Cernuzio

"Este o istorie veche cât omenirea: cu pacea se câştigă mereu, poate că puţin, dar se câştigă, cu războiul se pierde totul. Totul! Şi aşa-numitele câştiguri sunt pierderi." În studiourile Rai din Saxa Rubra, oaspete al programului duminical A Sua immagine, Francisc reverberează apelul lui Pius al XII-lea în mesajul-radio adresat guvernanţilor din 1939, când, în ajunul Celui de-Al Doilea Război Mondial, a spus: "Nimic nu este pierdut cu pacea. Totul poate să fie pierdut cu războiul". Francisc îşi însuşeşte acest avertisment, gândindu-se la conflictul din Ucraina care răneşte Europa, dar şi la toate războaiele şi violenţele care marchează lumea. Există o "plăcere în a tortura", afirmă în această privinţă: "Vedem asta în război, în filmările de război, plăcerea... Şi atâţia soldaţi aceia care lucrează acolo în a tortura soldaţii ucraineni. Am văzut filmările. Şi asta uneori se întâmplă cu tineri".

Pentru prima dată la Saxa Rubra

Războiul este una dintre numeroasele teme căreia Francisc îi dedică o reflecţie în cursul programului de aprofundare religioasă de la Rai 1, al cărui spectator a spus că este mereu. Un colocviu - prima dată a unui papă într-un studio Rai - condus de Lorena Bianchetti şi însoţit de intervenţiile lui don Marco Pozza, capelan al închisorii "Due Palazzi" din Padova, sora Agnese Rondi, soră de la Cottolengo, şi alţi oaspeţi. Transmisiunea, episod special La forza della vita [Forţa vieţii], a fost înregistrată sâmbăta trecută, 27 mai.

Rolul mass-media

Printre legăturile externe, clipuri despre istorii de viaţă, mărturii live, menţinând formatul tradiţional al transmisiunii, Papa Francisc revelează că n-a fost niciodată într-un studio de televiziune şi nici nu s-a uitat prea mult la televizor: "Îţi voi spune un secret, când eram tânăr încă nu era televiziune", îi spune el, cu o glumă, lui Bianchetti. Apoi se opreşte asupra rolului pe care informarea trebuie să-l desfăşoare în actualul scenariu mondial: "Mass-media trebuie să ajute la întâlnire, la înţelegere, la a face prietenie şi la a-i trimite pe drăcuşorii care ruinează viaţa oamenilor. Aceasta este pozitivitatea, nu este numai a vorbi despre religie. Se poate face, e adevărat, a vorbi despre Dumnezeu..., dar a păzi umanitatea, umanismul".

Jubileul, ocazie de iertare

Spaţiu în colocviu pentru marile evenimente ale Bisericii, precum Jubileul din 2025, ocazie "pentru a ne apropia pe toţi între noi, cu Dumnezeu, pentru a soluţiona problemele, pentru a ierta" ("Unul dintre cele mai frumoase lucruri ale oamenilor este iertarea", afirmă el), sau pentru amintirile personale, precum aceea a bunicii Rosa, prima care l-a învăţat iubirea faţă de Sfânta Fecioară Maria: "Îmi vorbea despre Sfântul Iosif şi Sfânta Fecioară Maria, dar mereu în centru Isus".

Apariţii mariane

Centralitatea lui Cristos este importantă, remarcă papa, şi pentru a discerne cu privire la veridicitatea apariţiilor mariane. Apariţiile "a nu le căuta acolo, pentru că acela este un instrument al devoţiunii mariane care nu întotdeauna este adevărat", avertizează el. "Au exista apariţii adevărate ale Sfintei Fecioare Maria, dar nu întotdeauna cu degetul aşa, spre Isus. Sfânta Fecioară Maria nu a atras la sine niciodată. Atunci când devoţiunea mariană este centrată prea mult în ea însăşi, nu este bine. Fie în devoţiune, fie în persoanele care o duc înainte."

Gratuitatea lui Dumnezeu

Printre diferitele materiale video transmise în timpul episodului, cel al lui Fausto Desalu, 29 de ani, campion olimpic de ştafetă cu Italia, care relatează istoria renaşterii sale. Tânărul se conectează în studio şi îl întreabă pe papa: "Totul e bine?". "Sunt încă viu", răspunde el, cu obişnuita glumă. Evenimentul personal al tânărului îl inspiră pe papa pentru a vorbi despre gratuitate: "Domnul a fost atât de bun cu noi, încât ne-a obişnuit să avem simţul gratuităţii. Şi noi vrem totul gratis. Gratuitatea este un lucru foarte mare al lui Dumnezeu, dar noi trebuie să dăm din al nostru... Nimeni nu poate da gratuit dacă nu are experienţa acelei gratuităţi".

"Complexul păunului"

Contrar acestei atitudini a gratuităţii este "complexul păunului": "Eu nu ştiu dacă această categorie există în psihologie, dar eu îl numesc «complexul păunului», ceea ce nu face păunul dacă simte ceva nesemnificativ. Şi există acel bărbat, acea femeie care merg să lucreze, capabili să cumpere o casă, să facă o familie. Niciunul dintre ei nu o face pe păunul! Dar aceia care sunt un pic superficiali cad în ispita păunului, încearcă să apară, să se prefacă...". "Nu este acela drumul", afirmă papa, "viaţa este pentru a trăi, nu pentru a face machiajul."

Îmbrăţişarea dată părinţilor micuţei Angelica, decedată la Gemelli

De la papa, şi o reflecţie despre suferinţă. Domnului, spune el, citând cartea Genezei, "nu-i place ca noi să suferim, ci armonia de a reface... Cu asta Domnul ne-a pus protagonişti ai progresului destinului. Dacă tu ai posibilitatea de a avea totul, pierzi harul de a fi împreună-creator, de a face o familie, de a duce înainte copiii, de a lua înţelepciunea bătrânilor, dar aceasta este munca. Munca este în centrul omenirii".

Cu privire la durere, în timpul programului intră pe neaşteptate Matteo şi Serena, părinţi ai micuţei Angelica, fetiţa de 5 ani grav bolnavă, decedată cu o zi înainte ca papa să fie externat din Policlinica Gemelli. Francisc i-a întâlnit acolo în faţa spitalului şi îmbrăţişarea papei dată mamei care era în lacrimi a făcut înconjurul lumii. În faţa unor istorii de acest gen, papa aminteşte importanţa "duioşiei" şi a "însoţirii durerii": "Şi eu am fost însoţit în momentul durerii. Un lucru pe care l-am învăţat, când am avut boala aceea la 21 de ani, aproape de moarte: în faţa durerii numai gesturile, cuvintele nu sunt de folos... Nu există cuvinte pentru durere, numai gesturile şi tăcerea".

A educa la blândeţe

Papei îi este relatată după aceea istoria lui Diana Ghini, 19 ani, victimă a intimidării din cauza formei sale fizice, precum şi a surorii care este grav neputincioasă. "Răutatea este una dintre posibilităţile persoanei", comentează papa. Tinerii care provoacă intimidarea "par învingători", dar "este o victorie prefăcută, pentru că este o victorie asupra agresiunii, asupra durerii celorlalţi. Adevărata victorie este armonioasă, nu agresivă, este blândă. Adevăratul cuvânt este blândeţea. Astăzi nu se educă atât de mult la blândeţe, pentru că ne face să înţelegem că a fi blând înseamnă - scuzaţi-mi cuvântul - a fi prost".

Şi el, Jorge Mario Bergoglio, a primit cuvinte care l-au rănit: "De tânăr, de copil...". Am reacţionat la început "înghiţind broasca râioasă", după aceea "spunând: dar asta o spun, dar eu merit asta pentru aceea, aceea şi aceea, şi luând ca un cuvânt care îmi face dreptate înăuntru".

Mesaj pentru părinţi şi învăţători

Papa reafirmă ceea ce este "stilul" lui Dumnezeu: "Apropiere, compasiune şi duioşie". Acest lucru trebuie să fie învăţaţi copiii: "Nu există cale de ieşire: ori alegem calea iubirii, a duioşiei, ori alegem calea indiferenţei". Însă, atenţie, le spune părinţilor: "Trebuie educaţi la limite. Dacă tu, un tânăr, o tânără, un copil, o copilă, îi creşti fără limite, tu faci răul. Au nevoie de mângâiere, de iubire, dar şi de nu-ul iubirii. Nu mofturilor". Acelaşi discurs pentru învăţători: "Un învăţător nu seduce niciodată, atrage, te face să te simţi bine şi îţi pune limite. Un învăţător care îşi dă doar bomboane, nu merge bine. Învăţătorul este cel care te ajută să mergi, dar îşi spune limita şi te ceartă. Şi un tată şi o mamă care nu ceartă un copil... există ceva ce nu funcţionează".

(După L'Osservatore Romano, 5 iunie 2023)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu



Sursa:ercis.ro