Hirotesiri în Catedrala Schimbarea la Față din Cluj. Chemarea la ospățul lui Dumnezeu, Sfânta Liturghie
În cadrul Sfintei Liturghii arhierești celebrate în Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca, duminică, 11 decembrie 2022 – a Celor poftiți la cină și a Strămoșilor Domnului -, șapte studenți din anii III și IV ai Seminarului Teologic „Sfântul Ioan Evanghelistul” au fost ridicați, de către Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, la treapta lectoratului și a subdiaconatului. Au fost făcuți lectori studenții Rareș Călbăjos, Leopold von Jagwitz, Ionuț Lucian Mihu; și subdiaconi studenții: Rareș Maximilian Flore; Florin Vasile Marc; Romulus Duțu Iușan; Ionuț Lucian Mihu, Marius Ion Bența. Le-au fost alături, la celebrarea liturgică, preoți profesori și formatori spirituali din cadrul Seminarului Teologic eparhial: pr. Florin Chiciudean, vice-rector al Seminarului, pr. Florin Bozântan, pr. Cristian Langa.
Înainte de ceremonia hirotesirii, pr. Florin Bozântan, profesor și îndrumător spiritual, a subliniat importanța acestui moment, prin care studenții, care sunt parte a Familiei Bisericii la fel ca întreaga comunitate de credincioși, sunt „chemați de bunul Dumnezeu” la ceva mai mult. Iar prin primirea treptelor clericale ale lectoratului și subdiaconatului, ei fac un pas important pe drumul spre slujirea preoțească. Sfânta Liturghie a fost celebrată de Episcopul eparhial, alături de care s-au aflat pr. Traian Radu Coste-Deak, vicar judecătoresc, și alți cinci preoți, răspunsurile liturgice fiind date de Corul studenților seminariști, dirijat de sr. Cecilia Flueraș din Congregația Surorilor Maicii Domnului. La momentul Sfintei Împărtășanii studenții au cântat colinzi, vestind bucuria Nașterii Mântuitorului.
Preasfinția Sa Claudiu a amintit, în cuvântul de învățătură, tema actualului an pastoral pentru Eparhia de Cluj-Gherla: „Sfânta Liturghie, ospățul Familiei lui Dumnezeu”, despre care Evanghelia acestei duminici, a Celor poftiți la cină (Luca 14,16-24), „ne vorbește într-un mod cu totul aparte”. A mulțumit celor care au ales să participe la Sfânta Liturghie, pentru că „suntem Familia lui Dumnezeu și suntem împreună la un ospăț. Și la acest ospăț ne descoperim și ne redescoperim tot mai mult o familie, frați și surori. Tot ceea ce trăim, bucurii sau încercări, dificultăți, toate le trăim împreună în Biserică, cu frații și surorile noastre, la acest banchet pregătit din veșnicie pentru fiecare dintre noi. Obișnuindu-ne să venim la acest banchet, ne pregătim de fapt pentru banchetul vieții veșnice, fiindcă va veni o zi în care fiecare vom descoperi pe deplin ceea ce Dumnezeu a pregătit pentru noi și vom intra în fericirea și în bucuria veșnică, o realitate din care lipsesc durerea, întristarea și suspinul”.
Episcopul a continuat: „Evanghelia de astăzi este una destul de dură. Pentru că, pe de o parte, avem un împărat – pe Dumnezeu – care pregătește totul pentru noi și invitația Lui se lovește de refuzul pe care îl vedem în Evanghelie. Pe de altă parte, refuzului îi urmează o sentință grea din partea lui Dumnezeu: «Vă spun că nici unul dintre acești invitați nu va gusta din cina Mea». Știm ce înseamnă să te pregătești, să ai invitați și aceia să spună: «Nu mai pot veni». Știm ce înseamnă pentru munca pe care am depus-o și știm ce înseamnă pentru că, de fapt, constatăm că nu contăm pentru acea persoană.
Cu atât mai mult se întâmplă aceste lucruri cu Inima lui Dumnezeu, care ne dăruiește totul, care ne-a creat, care l-a trimis în lume pe Fiul Său Unul Născut, să moară pentru noi atunci când noi ar fi trebuit să murim, să ia păcatele noastre atunci când noi ar fi trebuit să le ducem, și răspunsul omului, de multe ori, este: «Doamne, nu am timp. Am altceva mult mai important de făcut»… Dacă ne simțim scandalizați de refuzul invitaților din Evanghelie, să nu uităm că și noi facem parte de multe ori dintre acești oameni care, într-un fel sau altul, refuză invitația la banchetul lui Dumnezeu.”
„Banchetul prin excelență este astăzi, este duminica, este Sfânta Liturghie, dar tot banchet al lui Dumnezeu este întreaga noastră viață. Și în viața noastră ni se întâmplă să găsim lucruri mai importante pe care le avem de făcut, cărora le dăm prioritate, și lui Dumnezeu îi spunem: «Doamne, am altceva de făcut. Mi-am luat o țarină, mi-am luat câteva perechi de boi, am familie, am munca mea, nu am timp pentru Tine.» Și atunci, Evanghelia ne vorbește în primul rând despre noi, și nu o face ca să ne umilească, ci pentru ca noi să simțim chemarea lui Dumnezeu, iubirea Lui, și să înțelegem că există o chemare la iubire, la bucurie, și că dincolo de invitație există o mână întinsă a lui Dumnezeu către noi. Dar rămâne la latitudinea noastră dacă răspundem și întindem și noi o mână să apucăm mâna Domnului. Și acesta este de fapt răspunsul la invitația lui Dumnezeu.”
Ierarhul a asemănat această Evanghelie „cu invitația adresată lui Petru, care la cuvântul Domnului merge pe ape, dar apoi se îndoiește și se cufundă și există mâna Mântuitorului care se întinde spre Petru și Petru care o apucă. Așa suntem chemați să facem și noi. Și vedem că, dacă primii refuză, atunci Domnul își trimite slujitorii să îi aducă pe cei care nu erau invitați la început. Sunt câteva expresii grăitoare dacă înțelegem semnificația lor profundă: vedem că Domnul îi trimite pe slujitorii Lui în piețele și pe ulițele orașului, să adune săracii, bolnavii, orbii, șchiopii. Și mai mult decât atât, rămânând loc, îi trimite «la drumuri și la garduri». Sfinții Părinți interpretează aceste expresii nu ca drumuri și garduri, ci fundături ale drumului – se referă la cei blocați. Și aici Sfânta Scriptură ne vorbește, fiindcă trebuie să recunoaștem că de cele mai multe ori ne aducem aminte de Dumnezeu atunci când suntem într-o «fundătură», când avem o problemă, atunci când nu găsim o soluție în altă parte. Ne aducem aminte de Dumnezeu în durerea și în suferința noastră și atunci îi cerem ajutorul…”
Preasfinția Sa Claudiu a vorbit despre nevoia de a răspunde chemării lui Dumnezeu: „Noi trebuie să luptăm și să răspundem tot timpul «Da» acestei invitații”, despre nevoia de a participa la Sfânta Liturghie: a lua parte la Jertfa Domnului nu dintr-o obligație, ci pentru a-l descoperi pe Dumnezeu, a-i auzi glasul, chemarea, a-i primi darul; mai mult, pentru a înțelege și a împlini, fiecare, propria vocație. A spus: „Astăzi am trăit cu toții un moment semnificativ, câțiva tineri au decis să facă un pas în plus înspre Dumnezeu. Și ceremonia la care am asistat ne privește pe fiecare, fiindcă astăzi i-ați văzut pe ei spunând «Da» lui Dumnezeu, răspunzând invitației la ospățul lui Dumnezeu și, primind treapta lectoratului, a subdiaconatului, au făcut un pas în plus înspre Dumnezeu. Dar, chiar dacă nu se vede, și noi facem la fel în fiecare zi.” Fiecare credincios, venind la Sfânta Liturghie, în fiecare zi face un pas în plus spre chemarea lui Dumnezeu. „Fiindcă”, a arătat Episcopul, „există o chemare pentru fiecare.”
Tinerii hirotesiți își urmează chemarea „specifică, mai vizibilă” – și pentru a-și împlini chemarea lor, Preasfinția Sa Claudiu a invitat la rugăciune -, dar, a subliniat, „există un plan al lui Dumnezeu, o profeție, pentru fiecare: Dumnezeu, atunci când ne-a adus pe lume, a făcut-o cu un scop și noi încercăm zi de zi să descoperim acest plan al lui Dumnezeu, să-l împlinim. Și îl descoperim pe deplin atunci când venim aici, la El. Doar El îl cunoaște, doar El ni-l poate revela”. De aceea este atât de importantă prezența și participarea la Sfânta Liturghie: „Venim la biserică să descoperim împreună armonia dintre noi. Suntem cu toții ca un mozaic. Și fiecare dintre noi suntem o părticică din acest mozaic: avem o anumită formă, o anumită culoare și locul nostru în acest mozaic dă o armonie întregului tablou. Și dacă dintr-un mozaic lipsesc bucăți se vede: ceva din armonia acelui mozaic se pierde. De aceea, nu e un cuvânt frumos, o metaforă, că suntem cu toții importanți, ci aceasta este credința noastră… Și Dumnezeu are nevoie de fiecare dintre noi… Nu se uită atât de mult dacă suntem șchiopi sau bolnavi, dacă mergem cu greu înspre Dumnezeu sau mergem poticnindu-ne, sau suntem într-o fundătură de drum, El ne cheamă oricum. Ospățul este tot timpul gata pentru fiecare dintre noi, fiindcă fiecare dintre noi suntem chemați în mod gratuit”.
Episcopul a încheiat îndreptând atenția spre Preasfânta Fecioară Maria: „Ne pregătim pentru marea Sărbătoare a Nașterii Domnului și nu putem să nu ne aducem aminte de prezența Maicii Sfinte”, cea care spune, de la început, în mod necondiționat: „Fie mie după cuvântul Tău”, cea care nu pune limitări planului lui Dumnezeu. Ea este „prima creatură în care păcatul nu are nici un spațiu, care este un «da» continuu în fața lui Dumnezeu. Și atunci când noi suntem, în egoismul nostru și în micimea noastră, închiși în noi – de multe ori la fel ca locuitorii din Betleem, care își închid casele în fața Sfintei Familii și Dumnezeu nu are unde să vină – Maica Sfântă se face «casă» pentru Dumnezeu în locul nostru, în numele nostru. Și de aceea viața noastră să fie o continuă participare la banchetul lui Dumnezeu, la banchetul făcut pentru noi, Familia lui Dumnezeu, împreună cu Maica Sfântă, sub ocrotirea Maicii Sfinte.”
Celebrarea s-a încheiat cu un Concert de Crăciun, avându-i ca protagoniști pe elevii Liceului Greco-Catolic „Inochentie Micu” din Cluj-Napoca, membri ai Corului „Vox Lucis”, dirijat de sora Lucia Bumb din Ordinul Surorilor Sfântului Vasile cel Mare. Mai înainte, directorul Instituției de învățământ, prof. Simona Gruian, a prezentat în câteva cuvinte acest Liceu ce duce mai departe idealurile marelui Ierarh Inochentie Micu.
